– O parte a presei românești (inclusiv cea locală) creează și întreține vrajba politică din România, iar cealaltă parte stă indiferentă sau nu îndrăznește să-i numească pe confrații care fac lumea și țara de batjocură – Senatorul independent Mircea Geoană a declarat în spațiul public că nu are de gând să se alăture UNPR și că o eventuală colaborare cu PSDÂ depinde de Victor Ponta – Uite că Victor Ponta s-a întors întreg din SUA, înciudat pe fostul său coleg de partid – Geoană (care l-a precedat, cu succes, în vizita din 2011, la Unchiul Sam) și a aterizat direct la antena lui Voiculescu, șieful său de conjunctură vremelnică – Să ne ocupăm puțin de Gala premiilor fundației Vâlcea 1 din acest an, unde invitat de onoare a fost edilul democrat-liberal din perioada 2008 “ 2012, nimeni altul decât Mircia Gutău – De și anunța, cu o siguranță nefirească, că PDL îl va pune pe lista de candidați pentru alegerile parlamentare, Romulus Bulacu a fost ocolit de colegii cu putere de decizie din partid, fiind obligat să se mulțumească cu un „umil loc pentru postul de consilier județean
– O parte a presei românești (inclusiv cea locală) creează și întreține vrajba politică din România, iar cealaltă parte stă indiferentă sau nu îndrăznește să-i numească pe confrații care fac lumea și țara de batjocură. În urmă cu o săptămână, mă uitam la televizor cum o fătucă jurnalistă acuza cu foc guvernul pentru că un locuitor puturos din Moldova nu și-a dat zăpada afară din curtea lui și nu putea ie și din casă. Nu era un bătrân sau bolnav, ci un zdrahon care rânjea complice. Despre autoritățile locale nu spunea, însă, nimic, pentru că așa era setată ziarista ce se credea. Toată vina pentru înzăpezire este la guvern. Apoi, la învestirea în funcția de prim-ministru a fostului șief SIE “ M.R. Ungureanu, într-un cotidian național de mare tiraj, tot o individă montată pe demolare l-a făcut vinovat, subtil, pe noul prim-ministru, pentru că un zugrav s-a spânzurat la el în apartament, atunci când îi igieniza locuința dată de primarul Viorel Lis, iar el nu locuise nicio secundă în spațiul respectiv pănă atunci. Ce vină putea avea omul ăsta, că nici nu-l cunoștea pe zugrav și nici măcar nu l-a văzut, mai apoi, cu „cravata” de gât. Numai că ma șina calomnierii și colportării zvonurilor mincinoase trebuia să acționeze, pentru a-i face acestuia o imagine negativă. La fel s-a întâmplat și cu șitirea DIICOT Craiova care a informat opinia publică despre faptul că SRI-ul a asigurat suportul descoperirii unei cantități de cannabis în comuna Măldărești/Vâlcea și procurorii doljeni au prins trei traficanți ai acestui drog, dintre care doi poartă numele de Persu, fiind copiii fratelui vicepreședintelui Consiliului Județean Vâlcea “ Dumitru Persu. Ca niște hiene, jurnaliștii de scandal au făcut asocierea cu numele și funcția vicelui nostru, introducându-l în ciorbă , de parcă acesta era vinovat de prostiile nepoților săi. Cum putem să le spunem deontologilor din presa națională și locală că rudele și colegii de serviciu nu ți-i alegi singur, ți-i impune Doamne – Doamne și că fiecare răspunde pentru actele și faptele sale comise. Unde este vina domnului Persu, mototolit admonestativ pe la televiziuni și în ziarele de scandal românești? De când cu pofta de putere a uslamiștilor, manipularea, diversiunea și intoxicarea din presa românească a atins cote nebănuite. Înțeleg că sunt și ziariști răi, proști sau dirijați, dar unde sunt cei buni? Care este rolul presei, până la urmă? Ce înseamnă libertatea presei? Până unde poți merge? Și, mai ales, unde se termină informarea și unde începe bătaia de joc? Scârbă ne va fi de astfel de ziariști! Comportamentul, libertatea și respectul datorat semenului nostru trebuie încadrat în anumite limite, încât să nu provoace rău celor din jur. Libertatea unui membru sau a colectivității nu poate acționa după bunul plac al cuiva sau al unei grupări politice, fie că este suveran sau om de rând, pentru că astfel afectează libertatea și viața celorlalți. Prea multe mojicii s-au văzut în ultima vreme, prea multă intoxicare, prea multă îndoială! Până când?
– Senatorul independent Mircea Geoană a declarat în spațiul public că nu are de gând să se alăture UNPR și că o eventuală colaborare cu PSDÂ depinde de Victor Ponta. De asemenea, el a mărturisit că vrea să construiască un braț politic pe o mișcare civică de profesioniști care va avea ca scop înlăturarea actualei guvernări și construcția unei societăți mai decente, mai omenoase . Astfel, mișcarea civică Prazu ™ verde , ce pute a geonel de Aspen, va intra în acțiune. Oltenașul carierist se dă cocoș pe toate ecranele patriei, de parcă-i Mafalda sau coana Omida. În curând ne va da și-n cărți și ne va spune ce-a decis americanul din Loja Aspen pentru plantarea prazului dăbulean. Vă spun eu, dragilor, că, în curând, îl vom vedea îmbrăcat în Pinochio, că deja nasul îl trădează. Vai de Mihaela și soacra lui, luate din dragoste ! Unul mai tăntălău nu puteau găsi. În realitate, Geoană este extrem de singur și disperat. De ce spun asta? Pentru că o spune chiar el: și o eventuală colaborare cu PSD, categoric, depinde de Victor Ponta . Tânjește după PSD-ul de unde a plecat în șiuturi și este conștient de faptul că singur nu are nicio șiansă să mai ajungă în parlament.
 – Joi, săptămâna trecută, Ponta, turistul Americii, a intrat în direct la emisiunea lui Mihai Gâdea declarând că oficialitățile americane vor susține opoziția dacă aceasta va ajunge la putere. Ce discurs penibil, ușor miștocăresc, de băiat de cartier! Dar fudul cât cuprinde, că șitim zicala aia… A uitat, însă, să ne spună cu cine s-a întâlnit pe acolo. Știm cu toții că politicienii sifonează la ambasada americană cum turnau înainte la cea sovietică. Nu vă aduceți aminte de Wikileaks? Geoană, Ponta, Sârbu, Patriciu, Tăriceanu etc. etc. erau buluc să-i ajute pe americani în munca de… documentare. Aș vrea să văd un oficial american confirmând spusele lui Ponta, că yankeii îl susțin pe Iliescu, Năstase, Voiculescu, Mitrea, Fenechiu, Hrebenciuc sau Mazăre. Ălora nu le poate spune că în România este regim dictatorial, așa cum latră la Antene, americanii șitiind ce e la noi. Doar pulimea trebuie prostită, pentru a și-i face tovară și. În locul lui Ponta, l-aș fi întrebat pe ambasadorul Mark H. Gitenstein părerea USA despre USL… dacă nu cumva o șitia până acum. Eu cred că Ponta a vorbit cu el însu și în oglindă și oglinda l-a mințit. Orice-ar face PSD-ul de acum, nu poate da oameni de valoare, distin și și culți. Politicienii români cu coloană vertebrală au murit. Acum sunt doar trepadu și mărunți, fără demnitate, fără respect, umili în fața străinilor dar îngâmfați în fața celor care îi votează.
 – Lansatorul de ceață: Uite că Victor Ponta s-a întors întreg din SUA, înciudat pe fostul său coleg de partid – Geoană (care l-a precedat, cu succes, în vizita din 2011, la Unchiul Sam) și a aterizat direct la antena lui Voiculescu, șieful său de conjunctură vremelnică. Supărare mare, supărare! Mister total al vizitei. Nu poți să apari la Gâdea, în prime time și să nu spui cu cine te-ai întâlnit în America, pentru că liderul PSD a făcut o vizită oficială și nu o excursie de plăcere politică, dar de întâlnit s-a întâlnit cu eșalonul III al Casei Albe. Tăcerea totală este, evident, semn de mare insucces. Și cum era să fie băgat în seamă de oficialii americani, după ce a făcut scandal în Parlament, opunându-se amplasării scutului american la Deveselu? Ponta s-a întâlnit doar cu adjunctul subsecretarului de stat pentru Europa și câțiva trepădu și de la afacerile externe . Geoană, alungatul din PSD, în vizita făcută anul trecut, a fost primit pe ușa principală a Casei Albe, spre oftica uslamiștilor. El a conferit cu Joe Biden, Hillary Clinton, John McCain, Mitt Romney – posibil candidat din partea Republicanilor la președinția US, cu președintele Camerei Deputaților și cu mulți alții. De și nu mai are funcții importante în stat, ca simplu senator a fost invitat recent la National Prayer Breakfast, eveniment care se organizează anual de membrii Congresului American, la care au participat delegați din peste 100 de țări.
– Să ne ocupăm puțin de Gala premiilor fundației Vâlcea 1 din acest an, unde invitat de onoare a fost edilul democrat-liberal din perioada 2008 “ 2010, nimeni altul decât Mircia Gutău. Părintele spiritual al acestei fundații, Emilian Frâncu, s-a maimuțărit cât a putut de mult, l-a iubit, l-a lăudat, i-a făcut bezele, l-a stimat, l-a aclamat, l-a canonizat, s-a pozat cu el, era într-un orgasm de-a dreptul metafizic, numai, numai ca Gutău să îl garanteze pentru localele din 2012. Noi o să facem un arc peste timp și ne vom opri la Gala premiilor fundației Vâlcea 1 din anul 2010, care s-a ținut, din motive obiective, în 18 august, într-o zi de miercuri. Prof. Ion Soare, prof. George Voica, Costea Marinoiu, procurorul Micuț, părintele State Burlu și plus cei câțiva jurnaliști prezenți acolo ar putea reproduce tot dialogul care a avut loc la finalul evenimentului de anul trecut pe holul bibliotecii. Emilian Frâncu, după ce i-a premiat cam pe toți membrii forumului cultural al Râmnicului, i-a luat la trei păzește. „Bă, cum vă permiteți voi să faceți cetățean de onoare un infractor, unul condamnat de Curtea Supremă de Justiție? Ați decăzut în ochii mei! Acestea au fost spusele lui Emilian Frâncu adresate direct lui Ion Soare, George Voica și Costea Marinoiu. În primăvara acelui an, Forumul Cultural al Râmnicului, alături de „Vocea Vâlcii” și alte instituții din municipiu au inițiat strângerea de semnături pentru declararea lui Mircia Gutău, cetățean de onoare al Râmnicului. Bieții oameni încercau să-i spună senatorului că fostul primar i-a sprijinit, i-a ajutat și că pe bună dreptate, Gutău merita această distincție, însă Frâncu o ținea una și bună că este imoral ce au făcut cu un „infractor . Închizând acolada, revenim în zilele noastre, nu mai departe de săptămâna trecută, când Frâncu era în orgasm intelectual alături de Mircia Gutău. Păi, când a fost Frâncu sincer, atunci, la Sofianu, când se gudura și amu șina pe lângă Mircia Gutău și îi cânta psalmi sau acum un an când îi cânta prohodul și când îi lua la pumni pe bieții oameni de cultură care s-au pus demn în fața unei decizii a instanței, recunoscând meritele unui bun administrator. Așa că, dragă Meline, lasă-ne, lasă-ne ¦ cu atâta ipocrizie. Și, poate că ar trebui ca Mircia Gutău să se uită mai atent la cine îi arată acum, brusc, ¦ prietenia. Câteodată în spatele unui zâmbet deschis pe sub mustață, se află un cuțit cu lama lucind.
– De și anunța, cu o siguranță nefirească, că PDL îl va pune pe lista de candidați pentru alegerile parlamentare, Romulus Bulacu a fost ocolit de colegii cu putere de decizie din partid, fiind obligat să se mulțumească cu un „umil loc pentru postul de consilier județean. Surse neoficiale din interiorul partidului ne-au informat că omul s-ar fi supărat ca măgarul pe sat în momentul negocierilor politice, înțelegând că nu i s-a dat ce a cerut, renunțând, cum ziceam, mai de voie, mai de nevoie la visul de a intra în bătălia pentru Camera Deputaților. Urmând firul logicii, acest lucru poate însemna că liderilor partidului nici prin cap nu le mai trece, în cazul în care conjuncturile politice ar mai fi acelea și cu cele de acum patru ani, să-l propună pentru un nou post de vicepreședinte al Consiliului Județean. Cu toate că ar putea părea bizar, multe voci pedeliste susțin că Bulacu a fost mai degrabă piesă de decor în CJ, fiind perceput ca un actor politic comod, ale cărui priorități nu au fost niciodată treburile județului. Se prea poate ca pedelistul să fi aflat și el de nemulțumirile colegilor de partid, pe care, se vede treaba, i-a dezamăgit teribil, motiv pentru care a renunțat la a mai fi o piatră de moară care poate trage în jos lista de candidați pentru Parlament. Or, mergând tot pe supoziții, nu a conștientizat niciodată că este perfect paralel cu funcția de vice al Consiliului și, având impresia despre el că se poate lua la trântă chiar și cu Ion Cîlea, a crezut că activitatea politică de până acum nu i-a fost corect recompensată. Totu și, cea mai plauzibilă variantă, în acest caz, este aceea că Bulacu, am mai scris noi despre acest lucru, nu a fost desemnat să candideze la șiefia Consiliului Județean, lucru pe care și l-a dorit, cu ardoare, dintotdeauna. Adevărul despre supărarea Bulacului va ie și la iveală destul de repede, dar suntem siguri că cel puțin una dintre ipotezele de lucru mai sus prezentate sunt reale.
– Pataliputra