Ordonanţa care permite migraţia aleşilor locali a declanşat un scandal monstru. Prin ea, guvernul a anulat pentru un interval de timp interdicţia migraţiei politice, ca să poată racola primari şi consilieri ai actualei opoziţii. Conform ordonanţei care modifică ilegal o lege organică emisă de Parlament, în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene, consilierii locali şi consilierii judeţeni, precum şi candidaţii care au fost declaraţi supleanţi îşi pot exprima în scris şi o singură dată opţiunea cu privire la partidul politic, organizaţia minorităţii naţionale din care doresc să facă parte sau să devină independenţi, fără ca aleşii locali respectivi să îşi piardă calitatea dobândită în urma alegerilor. Practic, pentru 45 de zile aceste prevederi legale nu se mai aplică iar primarii pot migra liniştiţi unde vor ei.
Întrebarea este însă: ce se întâmplă la încheierea celor 45 zile? Legea este prost gândită şi interdicţia migrării este nedemocratică. Primarul este votat, nu partidul. Dacă liderii partidului nu respectă promisiunile cu care au câştigat campania, dacă intră în alianţe cu partide care au o doctrină diferită sau dacă ajung la guvernare şi iau măsuri care contravin propriei doctrine, primarul nu ar trebui să fie obligat să rămână în acel partid? Cu alte cuvinte, toţi cei care migrează în aceste zile şi-au pierdut deja mandatele, deoarece după intervalul de derogare nu se vor mai regăsi în partidul pe listele căruia au fost aleşi. Ordonanţa de migraţie a primarilor înspre putere a fost gândită în amănunt de Liviu Dragnea. Numai el se poate gândi la astfel de prostii. Până la urmă va avea efect de bumerang pentru PSD, chiar dacă se spune că au fost gândiţi toţi paşii. E făcută după principiul „dezbină şi cucereşte”. Primarii care pleacă spre PSD vor constata peste un timp că trebuie să se întoarcă la formaţiunile pe lista cărora au câştigat alegerile. Vor avea, de fapt, trei opţiuni: să se întoarcă, să aştepte să fie daţi afară sau să îşi piardă mandatul, lucru puţin probabil.
Veţi vedea că vor fi foarte puţine cazurile în care vor fi excluşi din partidele de unde au plecat. Îi vor ţine forţat dar ei vor fi, de fapt, tot la PSD. Cum ar fi trebuit guvernul să facă, dacă îl ducea mintea? Păi să dea două ordonanţe: prima care să schimbe formularea în lege – din „partid pe a cărui listă a fost ales” în „partid al cărui membru este” – iar a doua ca să introducă derogarea de 45 de zile. Astfel, la finalul intervalului ar fi revenit în vigoare interdicţia migraţiei, dar fără vreo referinţă la momentul alegerilor din 2012. Aşa, nu văd cum se poate pretinde, din octombrie încolo, că legea e în vigoare şi perfect aplicabilă, având două categorii de primari – unii care chiar se află pe listele pe care au fost aleşi; iar alţii care au migrat în cele 45 zile – iar ambii respectă prevederile legii. Asta e o absurditate logică care face praf nu doar ideea de lege, dar chiar de înţeles univoc al unui text scris. Eu cred că avem de a face (ca şi în alte dăţi) cu o lege foarte prost scrisă…
Lasă un comentariu