Continui să mă „bag unde nu-mi fierbe oala” (acuzaţie de „prieten”) şi am să-ncerc să despic firu-n patru pentru câteva subiecte din ordinea de zi a Consiliului municipal de luni 28 octombrie. Cred că această oală fierbe, sau ar trebui să fiarbă, numai în interesul râmnicenilor aşa că amestecul fiecăruia dintre noi este normal şi binevenit. Şi fiindcă am la dispoziţie un spaţiu limitat o să intru direct în subiect. Tema cea mai importantă a şedinţei, cea de la punctul 2 m-a nedumerit total. E foarte bine că nivelul colectării taxelor şi impozitelor locale este unul bun adică râmnicenii îşi plătesc dările cu promptitudine, dar nerealizările capitolelor de cheltuieli (la dezvoltare este chiar alarmantă cifra de 38%) mă îngrijorează. Primăria şi Consiliul local nu sunt nişte societăţi comerciale la care diferenţa între venituri şi cheltuieli (adică profitul) trebuie să fie cât mai mare. Dimpotrivă! Administraţiile locale nu au doar rolul de a încasa ci mai ales de a cheltui cu folos pentru mai binele comunităţii. Mă aştept ca din şedinţa cu pricina să rezulte ce-i de făcut.
Sărind la punctul 5 din programul şedinţei, cel a denumirii unor noi străzi din municipiu, n-am înţeles legătura dintre Mihai Manoilescu, ministrul moldovean al guvernului pronazist Gigurtu şi Râmnicu Vâlcea. Slavă Domnului, avem destui fii ai oraşului (e destul să răsfoim istoria liberalismului vâlcean scrisă de Sorin Oane) care ar merita să fie recompensaţi cu astfel de cinstire. Iar modificarea ştatului de funcţii al Filarmonicii de la punctul 13 a devenit în timp un subiect curent al şedinţelor de Consiliu municipal. Ce mi se pare neobişnuit este transformarea unui post de muncitor (tâmplar sau „responsabilă” cu mop-ul!?) într-un post de Dirijor I. Nu vi se pare saltul cam mare? Să înţeleg că dirijorul M. Ştefănescu se va mulţumi doar cu postul de director al filarmonicii şi va angaja un alt dirijor I?
Punctele 16 şi 22 ating un subiect fierbinte care de obicei suscită multe discuţii şi mai ales reclamaţii. Sunt curios cine-i va lua locul fostului consilier Ene Gabriela în comisia de analiză a celor ce vor primi locuinţe sociale şi dacă noul membru al acestei comisii va căuta să rupă pisica încercând să stopeze acordarea acestor locuinţe pe baza influenţelor şi presiunilor de tot felul de pe orizontală sau verticală. Mi se pare şi mai ciudat faptul că pe site-ul Primăriei, deşi ea este punct distinct la Ordinea de zi a şedinţei, nu apare Anexa nr. 1 care ar fi făcut publice nominalizările şi motivaţiile celor propuşi de comisie pentru a primi astfel de locuinţe. Transparenţa atât de des clamată de consilierii locali este de această dată în mare suferinţă.
Ultimul punct la care mă refer este cel al numirii unui consilier municipal în Conducerea Teatrului „Ariel”. Noul membru trebuie să întrunească două condiţii: să iubească fără rezerve spectacolul teatral şi să fie conştient de importanţa „Ariel”-ului devenit fără discuţii vârful de lance al prestigiului şi faimei Râmnicului în lume. El ar trebui să se bată pentru ca acest grup de oameni dăruiţi şi talentaţi să nu mai tremure de teama că nu au bani de salarii sau că le va fi luată sala de teatru-cinema din Ostroveni. Fondurile insuficiente nu trebuie să mai constituie motiv de restrângere – din alte considerente decât cele de valoare – a listei teatrelor europene care ar dori să participe la deja vestitul Festival de la Râmnicu Vâlcea.
N.B.: Mă simt obligat să apreciez iniţiativa Primăriei de a externaliza spinoasa problemă a gestionării câinilor vagabonzi. Cred că acolo unde statul s-a dovedit un prost administrator trebuie să intervină sistemul privat care, în principiu, este infinit mai eficient.