Avocatul vâlcean Veronel Radulescu este unul dintre cei care îl apară în instanţă pe omul de afaceri Ovidiu Tender, în dosarul Rafo 2. După condamnarea omului de afaceri, Veronel Rădulescu a inventariat toate normele de drept, pe care consideră el că le-au încălcat judecătorii Mihai Alexandru Mihalcea si Georgiana Tudor, de la Sectia a II-a penala a Curtii de Apel Bucuresti.
În argumentaţia sa, avocatul Veronel Rădulescu a identificat aproape 300 de articole din Codul penal, Codul de procedura penala, Codul civil aplicabil, Constitutia Romaniei, Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, Declaratia universala pentru drepturile omului, Carta drepturilor fundamentale ale UE, Legea nr. 31/1990, Legea nr. 85/2006 si din alte acte normative interne si internationale care au fost încălcate de cei doi magistraţi, atunci când au soluţionat dosarul Rafo 2.
Prezentam, cateva dintre normele de drept incalcate, asa cum au fost semnalate si comentate de avocatul Veronel Radulescu, in notele de sedinta atasate şi publicate de luju.ro.
„CODUL PENAL AL ROMANIEI
-Art. 1 alin. (2) ’Nicio persoana nu poate fi sanctionata penal pentru o fapta care nu era prevazuta de legea penala la data cand a fost savarsita.’
Am fost condamnat la 5 ani de inchisoare pentru constituirea unui grup infractional organizat in anul 2002 in conditiile in care legea nr. 39/2003 a intrat in vigoare in data de 01.03.2003, prin urmare incadrarea presupusei activitati desfasurata in perioada 2002-01.03.2003 in art. 7 reprezinta o incalcarea a dispozitiilor art. 7 CEDO Nicio pedeapsa fara lege, art. 2 C.pen.din 1969, si ale art. 1 C.pen.
In acest sens, facem trimitere la unele paragrafe din opinia legala formulata de prof.univ.dr. Florin Streteanu:
‘In ceea ce priveste initierea constituirii grupului, infractiunea se consuma in aceasta modalitate la momentul la care a fost formulata propunerea de constituire, fiind, asadar, o infractiune instantanee. In masura in care actele de initiere sunt reiterate in baza aceleiasi rezolutii infractionale, fapta poate imbraca forma continuata, infractiunea cunoscand in acest caz si un moment al epuizarii. Acest moment nu poate insa depasi momentul constituirii efective a grupului, daca aceasta constituire s-a realizat in cele din urma pe baza propunerii celui in cauza.
In cazul constituirii grupului, care reprezinta modalitatea principala de comitere a infractiunii analizate, momentul consumarii este acela in care s-a realizat efectiv gruparea. Momentul consumarii nu este legat asadar de momentul dobandirii configuratiei definitive a grupului, cu alte cuvinte localizarea sa temporala nu este influentata de aderarea ulterioara la grup a altor membri. Pentru acestia din urma momentul comiterii infractiunii va fi momentul aderarii fiecaruia, insa pentru ‘fondatori’ momentul comiterii infractiunii ramane momentul primei infiintari a structurii. (…)
Pentru toate aceste considerente apreciem ca infractiunea de constituire a unui grup infractional organizat – comisa in modalitatea constituirii – nu este o infractiune continua, iar momentul savarsirii ei este cel la care grupul a luat fiinta. in consecinta, in masura in care grupul a fost creat inainte de intrarea in vigoare a Legii nr.39/2003, el nu poate intra sub incidenta art.7 din aceasta lege, chiar daca grupul exista inca la momentul intrari in vigoare a legii’.
-Art. 2 alin. (3)’Nicio pedeapsa nu poate fi stabilita si aplicata in afara limitelor generale ale acesteia.’
Pentru absolut toate infractiunile pentru care Ovidiu TENDER a fost condamnat, instanta de apel a stabilit maximul special posibil, inclusiv tinand cont, acolo unde a fost cazul, de forma agravata si continuata.
Fara aplicarea art. 19 referitor la reducerea pedepsei la jumatate, pedeapsa totala stabilita este de 25 de ani si 2 luni aplicand noul Cod penal, considerat drept lege mai favorabila.
Pe vechiul Cod penal, pedeapsa maxima ce putea fi aplicata era de 25 de ani. Astfel, pentru infractiunile calificate pe vechiul Cod penal, pedeapsa cea mai mare (chiar acolo unde avem in vedere formele agravate si continuate) pentru unele infractiuni era de 20 de ani. Conform regulilor de cumul juridic figurand in vechiul Cod penal, in caz de concurs de infractiuni se aplica pedeapsa cea mai mare, in care se contopeau toate celelalte pedepse, iar aceasta pedeapsa cea mai mare, daca nu era indestulatoare, putea fi majorata pana la maximul ei special (in concret, 20 de ani), la care eventual putea fi adaugat un spor de pana la 5 ani.
Or, instanta de apel, desi a considerat ca noul Cod penal este lege mai favorabila, a stabilit o pedeapsa (inainte de reducerea la jumatate) de 25 de ani si 2 luni, mai mare deci decat maximul posibil pe vechiul Cod penal. (…)
-Art. 21 alin. (1) Este justificata fapta prevazuta de legea penala constand in exercitarea unui drept recunoscut de lege sau in indeplinirea unei obligatii impuse de lege, cu respectarea conditiilor si limitelor prevazute de aceasta.
Am fost condamnat la 6 ani si noua luni de inchisoare pentru instigare la abuz in servisiu pentru ca am notificat debitoarea SC Carom SA sa plateasca datoria pe care am preluat-o prin cesiune de la Petrom SA. Aceasta notificare a cesiunii de creanta era obligatorie conform art. 1393 din vechiul Cod civil- ‘Cesionarul nu poate opune dreptul sau la o a treia persoana decat dupa ce a notificat debitorului cesiunea’.
-Art. 112, privind confiscarea speciala
Sub masca acestui articol a fost dispusa aplicarea confiscarii extinse prevazute de art. 112 ind. 1 din Codul penal (absolut neaplicabila in dosarul nostru) intemeiata pe dispozitiile confiscarii speciale (art. 112 Cod penal) fara sa fie justificata si analizata calificarea operatiunii care este data de continutul sau concret, nu de termenii utilizati ori de invocarea unui temei juridic impropriu, care doar aparent sustine solutia.
CODUL DE PROCEDURA PENALA
-Art. 10. – alin. (2) ‘Partile, subiectii procesuali principali si avocatul au dreptul sa beneficieze de timpul si inlesnirile necesare pregatirii apararii.’
Prin judecarea apelului in doua zile a fost spulberata orice idee de process echitabil sau de asigurare a dreptului la aparare intrun termen rezonabil.
-Art. 64 alin. (1) lit. a): ‘Judecatorul este incompatibil daca:
a) exista o suspiciune rezonabila ca impartialitatea judecatorului este afectata’
La data de 23.04.2015, prin Hotararea nr. 74 a Colegiului de conducere a CAB de stabilire si modificare a compunerii completurilor de judecata ale Sectiei a II-a penale a Curtii de Apel Bucuresti, pentru luna mai 2015, a fost inlocuit presedintele completului de judecata, judecatorul Mihalcea Mihai Alexandru cujudecatorul DANIEL DONTETE fara nicio motivare in legatura cu aceasta schimbare si s-a format completul Daniel Dontete si Camelia Bogdan.
Prin incheierea din 20.05.2015, intregul complet de judecata a fost recuzat si a fost dispusa anularea tuturor actelor procedurale realízate de judecatorii incompatibili.
Cauza a foat rerepartizata ‘aleatoriu’ fix la completul condus de Mihalcea Mihai Alexandru – presedinte al completului de judecata si judecatorul Georgiana Tudor.
Mihalcea Mihai Alexandru – presedinte al completului de judecata desi se afla in aceeasi situatie de incompatibilitate ca si Camelia Bogdan si judecatorul Georgiana Tudor in aceeasi situatie cu Daniel Dontete, cererile noastre de recuzare au fost judecate de ei insisi si au fost respinse ca inadmisibile.
-Art. 68 alin. (2) ‘Abtinerea sau recuzarea judecatorului care face parte din completul de judecata se solutioneaza de un alt complet de judecata.’
Abtinerea a fost solutionata necorespunzator asa cum spune in informarea catre ICCJ facuta de presedinteleCurtii de Apel Bucuresti iar recuzarea a fost solutionata prin respingere de acelasi complet a carei recuzare a fost solicitata.
-Art. 92 alin. (8) ’Avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul sa beneficieze de timpul si inlesnirile necesare pentru pregatirea si realizarea unei aparari efective.’
Tinand cont de faptul ca judecarea apelului s-a facut in doua zile, este vadita incalcarea acestor drepturi fundamentale ale unui proces echitabil.
-Art. 353 alin. (1) ’Judecata poate avea loc numai daca persoana vatamata si partile sunt legal citate si procedura este indeplinita.’
Judecata procesului in care a fost condamnat Ovidiu Tender s-a facut fara indeplinirea procedurii de citare conform legii.
CONVENTIA EUROPEANA PENTRU APARAREA DREPTURILOR OMULUI SI LIBERTATILOR FUNDAMENTALE
Articolul 6 – Dreptul la un proces echitabil
1. ‘Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public siintr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta siimpartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor siobligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii inmaterie penala indreptate impotriva sa.’
Prin modul in care a fost judecat apelul in doua zile consecutive, in baza unui dosar de peste 300 de volume cu cate 4-500 de file,de judecatori incompatibili,in aceste conditii in care procedura de citare in dosar nu a fost legal indeplinita (incalcandu-se obligatiile prevazute de art. 353 alin. (1) si art. 420 alin. (1) din CPP), fiind lipsiti de posibilitatea formularii unei aparari efective fata de cererile si sustinerile parchetului, respinganduse toate probele propuse in aparare (nerespectand dispozitiile art. 10 alin. (1), (2) si (5), art. 92 alin. (7) si (8) din Codul de procedura penala, si art. 24 din Constitutia Romaniei), prin respingerea accesului la unele documente din dosar au fost inculcate toate articolele din Conventie enumerate mai sus si ne-a fost nesocotit dreptul la un process echitabil, intrun termen rezonabil, dreptul la aparare, dreptul la un recurs efectiv si dreptul de a fi judecati de catre o instanta independenta si impartiala.
Impartialitatea instantei este esentiala pentru un proces echitabil, fiind impusa atat de reglementari din legislatia noastra interna, cat si de reglementari internationale.
Reglementarile interne si cele internationale, precum si jurisprudenta CEDO exprima ideea neutralitatii, care este de esenta justitiei. Mai rezulta ca prezinta importanta egala atat impartialitatea, cat si aparenta de impartialitate si se constata ca impartialitatea priveste nu doar hotararea insasi, ci si procesul prin care se ajunge la aceasta asa cum resulta din textele urmatoare:
-Constitutia Romaniei, respectiv: art. 21 alin. (3): ‘Partile au dreptul la un proces echitabil …’; art. 124 alin. (2): ‘Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti’.
-Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, art. 2 alin. (3): ’Judecatorii sunt independenti se supun numai legii si trebuie sa fie impartiali’
-Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara: ‘Justitia se infaptuieste in numele legii, este unica, impartiala si egala pentru toti’- (art. 2 alin. 1);
‘Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime in exercitarea dreptului sau la un proces echitabil’ (art. 6 alin. 1);
‘Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil (s.n.) si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil, de catre o instanta impartiala si independenta, constituita potrivit legii’ (art. 10).
-Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, adoptat prin Hotararea Plenului C.S.M. nr. 387/2005care prevede: ‘Judecatorii au urmatoarele indatoriri: e) sa dea dovada de competenta profesionala si sa manifeste calm, rabdare, politete si impartialitate (s.n.) fata de justitiabili, martori, avocati si alte persoane cu care intra in contact in calitate oficiala’
-Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor, adoptat prin Hotararea Plenului C.S.M. nr. 328/2005: ‘Judecatorii … trebuie sa-si exercite functia cu obiectivitate si impartialitate, avand ca unic temei legea, fara a da curs presiunilor si influentelor de orice….Judecatorii trebuie sa fie impartiali in indeplinirea atributiilor profesionale, fiind obligati sa decida in mod obiectiv, liberi de orice influente. Judecatorii trebuie sa se abtina de la orice comportament, act sau manifestare de natura sa altereze increderea in impartialitatea lor’;
-Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene prevede ca: ‘Orice persoana are dreptul la un proces echitabil, public si intr-un termen rezonabil, in fata unei instante judecatoresti independente si impartiale …’
-Declaratia Universala a Drepturilor Omului art. 10: ‘Orice persoana are dreptul in deplina egalitate de a fi audiata in mod echitabil si public de catre un tribunal independent si impartial care va hotari asupra …temeiniciei oricarei acuzari in materie penala indreptata impotriva sa’
-Principiile de baza ale independentei sistemului judiciar, redactate de Natiunile Unite in 1985, prevede ca ‘sistemul juridic va decide in problemele care ii sunt inaintate impartial pe baza faptelor si in conformitate cu legea, fara vreo restrictie, influenta incorecta, sugestie, presiune, amenintare sau interferenta, directa sau indirecta, din orice parte si pentru orice motive’
-Recomandarea nr. 94 (12) a Comitetului de Ministri catre statele membre privind independenta, eficienta si rolul judecatorilor, prevede la pct. 3 lit. b), ca judecatorii trebuie ‘sa solutioneze dosarele intr-o maniera impartiala in acord cu dovezile prezentate si cu interpretarea legii, sa se asigure ca o audiere corecta este acordata tuturor partilor in proces si ca drepturile procedurale ale partilor sunt respectate conform prevederilor Conventiei’.
-Recomandarea (2010) 12 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei subliniaza necesitatea respectarii aparentei, recomandand ca ‘judecatorii sa actioneze liberi de orice influenta externa nepotrivita… ‘.
-Principiile de la Bangalore privind conduita judiciara stipuleaza ca ‘impartialitatea este esentiala pentru indeplinirea adecvata a functiei judiciare. Ea priveste nu doar hotararea insasi, ci si intreg procesul prin care se ajunge la aceasta’.”