Celebrul dosar „Clanul Lăbuş”, care a fost făcut public la începutul acestui an, îşi continuă „aventura” în instanţa Tribunalului Vâlcea. După o serie de neregularităţi constatate de magistraţi la rechizitoriul întocmit de procurori, s-a luat decizia începerii judecăţii pe fond, constatându-se legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.
Ulterior acestei decizii, au urmat trei abţineri ale magistraţilor Tribunalului Vâlcea în acest dosar, dintr-un motiv sau altul judecătorii preferând să nu judece cauza. Aşadar, la termenele din 13 august, 03 septembrie şi 04 septembrie 2015 au fost formulate cereri de abţineri din partea judecătorilor, cereri care au fost aprobate.
Cei şase membrii ai grupării Clanul Lăbuş şi fostul adjunct al Poliţiei Municipiului Râmnicu Vâlcea, Gabriel Popa, au fost ridicaţi de mascaţi şi procurori în dimineaţa zilei de 13 ianuarie 2015, în urma a 29 de percheziţii domiciliare. Dacă membrii grupării au fost acuzaţi de şantaj, înşelăciune, spălare de bani şi evaziune fiscală, poliţistul s-a văzut acuzat de divulgarea unor informaţii secrete din baza de date a IPJ Vâlcea. Cei şase membri ai grupării sunt: Mihăiţă Obreja (Miţă Lăbuş) – liderul grupului, Petre Valeriu Sandu, Camelia Popa, Andrei Nicolae Binder, Radu Ştefan Drăghici şi Elena Larisa Ungureanu.
Conform anchetatorilor, aceştia au comis infracţiuni încă din anul 2008, când, potrivit rechizitoriului, „membrii grupării identificau persoane potente financiare din mediul de afaceri care erau atrase să deruleze activităţi comerciale cu societăţile pe care membrii grupării le controlau sau cărora le erau oferite sume de bani cu dobândă, pentru a sprijini realizarea obiectului de activitate al societăţilor părţilor vătămate. În fapt intenţia membrilor grupării era aceea de a crea o dependenţă a persoanelor vătămate faţă de ei. Ulterior, prin constrângere, victimele erau determinate să renunţe la obţinerea contravalorii serviciilor prestate, respectiv să plătească dobânzi exorbitante la sumele pe care le împrumutau. O modalitate de racolare consta în includerea victimelor în anturajul grupului, ocazie cu care acestea luau la cunoştinţă în mod direct de acţiunile de constrângere pe care membrii grupării le exercitau cu privire la alte persoane, victimelor fiindu-le totodată relatate modalităţile agresive în care se acţiona şi în acest context fiindu-le indusă o stare de temere. De asemenea, în împrejurările arătate, victimelor le erau prezentate şi relaţiile pe care liderul O.M. (Mihăiţă Obreja – n.r.) le avea în mediul politic, al organelor judiciare şi al factorilor de decizie administrativă la nivel local, creând astfel acestuia o imagine de persoană «protejată». Prejudiciul cauzat până în prezent de ridică la peste 800 000 euro”.