Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!

Înregistrările telefonice între salariați pot fi folosite ca probe în instanță, chiar și fără consimțământul interlocutorului

Conform unei decizii recente a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), înregistrările convorbirilor telefonice între salariați sau între un salariat și un reprezentant al angajatorului pot fi admise ca probe într-un litigiu împotriva angajatorului, chiar dacă interlocutorul nu și-a dat acordul pentru înregistrare. Decizia vine în urma unei sesizări a Curții de Apel București pentru clarificarea unei probleme de drept și a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, Nr. 1047/18.X.2024.

Curtea Supremă a răspuns afirmativ la întrebarea dacă înregistrările audio ale convorbirilor telefonice pot fi utilizate ca mijloace de probă în litigiile de muncă, chiar dacă persoana cu care s-a purtat discuția nu a fost informată sau nu și-a dat acordul pentru înregistrare. Astfel, aceste probe sunt admisibile cu condiția asigurării unui echilibru între dreptul la proba și dreptul la viața privată.

„Înregistrările telefonice între salariați sau între un salariat și un reprezentant al angajatorului, solicitate într-un litigiu, sunt admisibile ca probe chiar dacă interlocutorul nu a fost informat despre înregistrare, cu condiția ca proba să fie indispensabilă și strict proporțională cu scopul urmărit”, a decis Înalta Curte.

Această hotărâre este în linie cu decizii similare din alte state europene. De exemplu, în Franța, Curtea de Casație a permis utilizarea probelor obținute în mod neloial în cazuri excepționale, dacă acest lucru este necesar pentru a asigura dreptul unei părți de a-și prezenta apărarea. Decizia Instanței Supreme din România este obligatorie, conform dispozițiilor din Codul de procedură civilă.