Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!

„Luptăm să-i ferim pe elevi de tentaţia etnobotanicelor”

IMPLICARE. Într-o lume dominată de bărbaţi, vocea femeilor se face foarte greu auzită. Cu toate acestea, sunt doamne care au răzbit în viaţă, glasul lor neputând fi înăbuşit. Acestea au ajuns în vârf, în funcţii politice, în posturi de consilieri, de parlamentari sau de şefi de instituţii. Un astfel de exemplu, în judeţul Vâlcea, este Gabriela Ene, inspectorul general şcolar al Inspectoratului Şcolar Judeţean Vâlcea, aceasta construindu-şi o carieră prin perseverenţă şi implicare. Pe lângă faptul că este şefa învăţământului vâlcean, Gabriela Ene ocupă şi funcţiile de consilier municipal al Consiliului Local Municipal Rm. Vâlcea, dar şi lidera femeilor pedeliste din judeţ. În cadrul unui interviu, aceasta ne-a mărturisit că principala ei preocupare este aceea de a rezolva problemele cu care se confruntă profesorii şi elevii din judeţul nostru. Gabriela Ene se arată preocupată de consumul de etnobotanice în şcoli, dar şi de chiulurile în masă ale elevilor. 

• Rep.: Doamna inspector general Gabriela Ene, învăţământul românesc şi implicit cel vâlcean se află în una dintre cele mai nefaste perioade, datorită degradării imaginii în societate a cadrului didactic, a chiulului în masă al elevilor, al rezultatelor proaste obţinute la bacalaureat şi al violenţelor din unităţile şcolare. Ţinând cont de toate acestea, trebuie să credem totuşi că învăţământul merge într-o direcţie bună?

• Gabriela Ene: Părerea mea este că pentru prima dată se merge într-o direcţie bună. Lăsând la o parte toate aceste probleme enumerate de dvs., probleme pe care încercăm să le rezolvăm prin toate metodele posibile, putem spune că se încearcă o schimbare în bine a învăţământului. Ştiţi că s-au încercat schimbări ale legii, ale sistemului în sine, de către domnul ministru Marga, apoi de către doamna Andronescu, însă singurul care a ţinut cu dinţii să facă aceste schimbări a fost domnul ministru Funeriu. Cred că era cazul să se facă acest lucru. Abia acum avem un sistem care să fie comparabil cu cel al ţărilor din Uniunea Europeană. Una dintre aceste schimbări este introducerea clasei pregătitoare. Suntem singura ţară la care populaţia şcolară la clasa I este teribil de îmbătrânită. Merg în clasa I copii de 6 ani, 7 ani, 8 ani şi chiar 9 ani. Trebuia pus punct acestor lucruri. Clasa pregătitoare este o mână întinsă părinţilor şi copiilor. V-am spus odată că 552 de copii din Vâlcea nu fuseseră cuprinşi în nicio grupă de grădiniţă, deci acel copil vine la şcoală fără nicio cunoştinţă. Şi atunci această clasă pregătitoare vine în ajutorul lor. Am făcut foarte multe acţiuni de popularizare a clasei pregătitoare, toţi inspectorii au stat la dispoziţia părinţilor şi a cadrelor didactice pentru a lămuri lucrurile şi am mai avut şi Tel Verde. Şi acum suntem prezenţi pentru toţi cei care mai au nelămuriri.

• Rep.: Părinţii totuşi sunt din ce în ce mai confuzi în privinţa clasei pregătitoare, mai ales în privinţa şcolilor arondate, ei neştiind unde să-şi înscrie copiii…

•  G.E.: Am afişat arondarea străzilor pe site-ul Inspectoratului Şcolar Judeţean Vâlcea. În perioada 5-16 martie 2012 sunt aşteptaţi părinţii să-şi înscrie copiii la şcolile arondate, dar dacă nu vor la acele unităţi de învăţământ trebuie să aştepte următoarea sesiune de înscrieri. Pe data de 19 martie vor fi afişate, la fiecare şcoală în parte, listele cu cei înscrişi, dar şi cu locurile rămase libere. S-ar putea să ne confruntăm cu un fenomen, ca la anumite şcoli să fie numărul de clase mai mic decât la altele. Dacă numărul de clase pregătitoare este mai mare însă la anumite şcoli şi acele unităţi nu au spaţiu suficient, atunci avem probleme şi trebuie să intervenim. Oricum, niciun copil nu va rămâne pe dinafară. Într-adevăr etapa se termină în luna mai, dar asta nu înseamnă că se termină definitiv. Vom găsi soluţii pentru absolut toţi copiii.

•  Rep.: Anul trecut au existat mari probleme în şcolile vâlcene, recunoscute de autorităţile locale, în ceea ce priveşte consumul de etnobotanice. Ce măsuri s-au luat pentru a diminua consumul acestor droguri uşoare, dar şi introducerea lor în unităţile de învăţământ?

• G.E.: Am avut numeroase şedinţe unde au fost invitaţi cei de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie, Jandarmeria Vâlcea, ISU Vâlcea, dar şi pe şeful Centrului Antidrog Vâlcea, Constantin Durleci, şi am pus pe tapet toate aceste probleme. Le-am cerut poliţiştilor şi jandarmilor să îndesească patrulele în perioada de schimb de ore, pentru ca atunci să fie verificaţi toţi cei care sunt găsiţi în imediata apropiere a şcolilor şi nu au nicio tangenţă cu unitatea de învăţământ. De exemplu, la Grupul Şcolar Industrial „General Magheru” din Rm. Vâlcea am avut o solicitare din partea directorului Stănculescu de a închide un bar şi o sală de jocuri care sunt în imediata apropiere a liceului. Şi atunci am solicitat şi eu poliţiştilor şi jandarmilor să se implice pentru închiderea celor două unităţi economice, pentru că noi nu avem nimic cu ei, dar să le permitem să funcţioneze atât de aproape de şcoală înseamnă să le permitem elevilor să intre în posesia băuturilor alcoolice şi chiar a drogurilor. Încercăm prin toate metodele să împiedicăm ca aceste etnobotanice să ajungă la elevi. Dar cred că trebuie să-i implicăm şi pe ei, pentru că tinerii trebuie să conştientizeze că aceste droguri le pot pune viaţa în pericol.

• Rep.: Aceste măsuri sunt luate şi pentru eradicarea chiulului în masă, ştiindu-se faptul că ultimele statistici sunt îngrijorătoare?

• G.E.: Sigur că da. După cum bine ştiţi avem un grup de lucru la nivelul judeţului, din care fac parte reprezentanţii mai multor instituţii din Vâlcea, şi lucrăm necontenit împotriva violenţelor în şcoli, împotriva furturilor, împotriva chiulului în masă. Sincer vă spun că facem tot ce este omeneşte posibil să-i ferim pe elevi de tentaţiile etnobotanicelor şi ale chiulului. La sfârşitul acestei săptămâni va avea loc o şedinţă foarte mare la Filarmonică cu elevii de la mai multe şcoli din Vâlcea şi cu cei de la Centrul Antidrog.

Rep.: Anul 2012 se anunţă a fi unul care aduce mari schimbări în domeniul educaţiei, schimbări ce vor veni atât în rândul elevilor, cât şi al profesorilor. Care sunt cele mai importante schimbări? Sunt de bun augur?

• G.E.: Da, sunt de bun augur. Pentru prima dată, toată lumea care are cunoştinţele necesare se poate înscrie în corpul experţilor, de acolo fiind selectaţi viitorii directori de şcoli şi inspectori. Mi se pare absolut normal să se ţină cont în primul rând de formarea profesională. Orice profesor care beneficiază de tot ceea ce cere ordinul respectiv pentru corpul experţilor se poate înscrie on-line, care presupune cunoaşterea tuturor actelor pentru a face un dosar ce se va depune în perioada imediat următoare.

• Rep.: Asta va tăia din rădăcini orice implicare a politicului…

• G.E.: În mod cert aşa este şi mi se pare absolut normal. În momentul în care ştii că omul acela este extraordinar de bine pregătit, atunci nu mai ai dubii că el trebuie să ocupe postul de conducere. Este foarte important ca lumea să realizeze că cerem calitate, iar o calitate nu este aceea de a avea carnet de membru de partid.

• Rep.: Dacă vi s-ar propune să numiţi cinci dascăli ai şcolii vâlcene care fac cinste învăţământului românesc, pe cine aţi alege?

• G.E.: Ar fi foarte complicat să fac acest lucru. Bineînţeles că pe ai mei de la Lahovari îi cunosc foarte bine şi aş putea să o nominalizez la fizică pe doamna Udrea, domnul Stănculescu, domnul Oane, domnul Drugan, domnul Gorgotă. De asemenea, de la Tache Ionescu pot nominaliza pe domnul Smărăndoiu, doamna Soare, dar şi pe doamna Luminiţa Mănescu de la Mircea cel Bătrân, doamna Rişeanu de informatică de la Mircea cel Bătrân. Iar şirul poate continua. Pot să spun că sunt mândră că nu pot să închid lista. Dacă alţii trebuie să se gândească foarte mult să nominalizeze pe cineva, aţi văzut la mine cât de repede mi-au venit numele profesorilor în minte, profesori pe care îi cunosc ca fiind valori ale învăţământului vâlcean. Şi nu sunt singurii. De aceea, vreau să-mi cer scuze celor pe care nu i-am menţionat, dar lista este foarte mare.

• Rep.: Nominalizaţi câteva şcoli din judeţ care ar avea mare nevoie de reparaţii şi modernizări?

• G.E.: Ar fi la Popeşti – Goleşti, acolo unde şcoala arată foarte bine, dar acoperişul este distrus, apoi mai este Şcoala de la Fârtăţeşti unde o parte din clădire este afectată de igrasie pentru că nu au un şanţ de dren. De asemenea, la Scundu şcoala nu este finalizată şi au fost nevoiţi copiii să se ducă să facă orele prin clădirea primăriei. Însă, marea mea durere rămâne problema de la Grupul Şcolar Economic Administrativ şi de Servicii Călimăneşti, dar şi campusul început şi nefinalizat de la Berbeşti.

• Rep: Ce sume de bani sunt necesare anul acesta pentru reabilitarea unităţilor de învăţământ?

• G.E.: Cred că ar fi nevoie de extraordinar de mulţi bani. Păi gândiţi-vă numai la Grupul Şcolar de la Călimăneşti, că ar costa în jur de 7-8 miliarde lei vechi numai să fie acoperişul liceului terminat. Şi la Berbeşti ar mai fi nevoie de 10-12 miliarde lei vechi, pentru că acolo nu sunt nici măcar ferestre şi mai este şi mare. Iar acum dacă ţinem cont că va trebui ca primăriile să ceară bani pentru finalizarea acestor proiecte, o să fie şi mai greu. Eu am mai cerut finanţări, dar am cerut în limita bunului simţ. Întotdeauna mi-am dorit o investiţie reală în şcoală pentru că numai aşa vom avea o şansă la viitor.

• Rep.: Se vor mai comasa şcoli în judeţul Vâlcea în toamna acestui an?

• G.E.: Comasarea şcolilor se poate face doar de comunităţile locale, iar noi nu putem da decât un aviz. Ar mai fi nevoie deoarece costurile sunt mari, dar sunt foarte mulţi care nu dispun de mijloacele de transport. Trebuie foarte bine analizat, pentru că de foarte multe ori poate te costă mai mult mijlocul de transport decât să păstrezi şcoala respectivă. Însă nu este mai puţin adevărat că primarii refuză să închidă anumite şcoli doar pentru că se gândesc că nu-l mai aleg oamenii dintr-un anumit sat. Cu toate acestea s-a mers pe acest principiu până acum. De aceea, ar trebui să înţeleagă şi alegătorii că trebuie să-şi aleagă primarul care este bun gospodar, nu cel care vine să-i dea în campanie electorală. Pentru că, în momentul în care îi dai un mic sau o halbă de bere, ei automat trebuie să-şi recupereze banii pierduţi.

CLAUDIA STANCIU