Proiectul național ,,Digital UP. Dezvoltare antreprenorială pentru IMM-uri”, inițiat de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF)* s-a încheiat în această săptămână, pe 23 mai 2023, la Timișoara, reunind astfel peste 1000 de antreprenori, peste 100 speakeri și specialiști, miniștri, secretari de stat, primari, președinți de consilii județene, autorități locale și autorități centrale. Toate cele șase ediții din județele Brașov, București, Cluj, Constanța, Iași și Timișoara au fost moderate de jurnalistul Alessandra Stoicescu.
Tehnologia este un instrument care favorizează dezvoltarea afacerilor, iar parteneriatul dintre companiile mari și antreprenori poate susține succesul firmelor mici și mijlocii și poate impulsiona inovația, este unul din mesajele dezbaterilor de la Timișoara ale proiectului Digital Up.
Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) se confruntă cu multe provocări atunci când vine vorba de adoptarea de noi tehnologii. Aceste obstacole pot varia de la lipsa de resurse, cunoașterea sau înțelegerea instrumentelor disponibile, rezistența la schimbare și teama de eșec. Parteneriatul cu marile companii de tehnologie poate atenua tensiunea internă creată de implementarea noilor tehnologii, absorbția banilor europeni dirijați către digitalizare poate susține acele investiții în tehnologia care ar putea avea cel mai semnificativ impact asupra eficienței afacerilor. În plus, au observat participanții la dezbateri, nu trebuie să ne speriem de Inteligența Artificială, trebuie să învățăm să o utilizăm inteligent, în folosul afacerilor și cu respectarea valorilor etice și morale ale societății.
„Încă ne situăm pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE la indicele societății digitale (DESI), într-o economie mondială care se pregătește să integreze roboții și vă spun sincer că raportat la inteligența olimpicilor noștri, această discrepanță va induce o crevasă în societatea românească.
Digital UP ne-a purtat în cele mai performante economic orașe din țară, unde am descoperit voință de învățare, dar și o acută lipsă de cunoaștere și integrare a noilor instrumente de supraviețuire economică a antreprenoriatului. Șase orașe, șase conferințe, peste 1000 de antreprenori, peste 100 speakeri și specialiști, miniștri, secretari de stat, primari, președinți de consilii județene, autorități locale, autorități centrale, ne-au fost alături în aceste dezbateri pe care le-am organizat pentru a ne trezi și a înțelege importanța digitalizării în menținerea competitivității. Ne-am propus și am convingerea că am și realizat, ca prin creșterea flexibilității, eficientizarea proceselor și creșterea productivității prin digitalizare să avem un impact în DESI, în creșterea nivelului de colectare la bugetul de stat, în creșterea nivelului de accesare a PNRR. Cu ajutorul instrumentelor digitale implementate prin educație continuă trebuie să avem un impact de adaptare pozitiv, asupra pieței muncii”, a observat Cristina Chiriac, președinta CONAF.
Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) au un rol de maximă importanță în arhitectura economiei românești, care are o amprentă antreprenorială puternică. În acest context nivelul scăzut de pregătire digitală, amânarea digitalizării din neîncredere și incapacitatea afacerilor mici de a se adapta la era digitală ar trebui să declanșeze un semnal de alarmă, consideră Cristina Chiriac, președinta CONAF.
„Există reziliență la digitalizare pentru că vine cu argumente pro și contra și dacă noi nu înțelegem aceste instrumente digitale corect, s-ar putea să nu fie folosite într-un mod adecvat și să ne aducă mai multe deservicii decât avantaje. Cu toate acestea amprenta antreprenorială a României este formată într-o mare măsură din companii mici, iar dacă nu vom înțelege și nu vom prinde acest tren al digitalizării care vine peste noi, fie că vrem sau nu vrem, aceste companii vor fi rase de pe harta economică a României, deoarece vor avea un dezavantaj în raport cu competitivitatea economică. Este un semnal de alarmă extrem de clar”, a observat Cristina Chiriac.
Evoluția exponențială în tehnologia ultimilor ani a impus o tendință clară de impulsionare a investițiilor companiilor în IT cu scopul de a reacționa la schimbările rapide din economia globală. România nu poate ignora această tendință și nu trebuie să piardă acest tren al transformării digitale, spune Cristina Chiriac.
„Astăzi vorbim cu nonșalanță despre operații făcute de roboți, telemedicina este un element învechit, avem mașini fără șofer, se ia în calcul posibilitatea avioanelor fără piloți, iar tendința aceasta este mai mult decât actuală. România nu trebuie să rămână în afara acestui context, nu trebuie să piardă acest tren al digitalizării. Trenul accelerat îl găsim doar în zona de antreprenoriat. În zona autorităților locale, în medie, încă circulăm cu personalul și undeva, pe alocuri mai sunt și halte unde nu există gări și unde oamenii nu pot ajunge”, a adăugat președinta CONAF.
În evoluția sa, proiectul Digital Up a demonstrat că este o punte pe care CONAF a găsit-o între zona administrației publice și antreprenori, a declarat Marius Poșa, subsecretar de stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
La fel ca facultatea, acest proiect Digital Up ne-a învățat să învățăm. Suntem blocați în trecut și asta nu este neapărat ceva rău pentru că istoria contează. Nu doar Digital Up, dar toată presiunea asta ne-au împins pe noi să mergem în zona aplicată. Educația digitală și transformarea digitală sunt chestiuni la îndemâna oricui”, a declarat Marius Poșa.
Guvernul are un rol important în asigurarea cadrului pentru ca IMM-urile să se adapteze eficient la era digitală și proiecteze un ecosistem care să sprijine o astfel de transformare, a adăugat Marius Poșa.
„Cloud-ul Guvernamental a început cu platforma de interoperabilitate și sper eu ca până anul viitor să vorbim de o capacitate de peste 70% a tot ceea ce înseamnă administrație publică locală și centrală, astfel încât la un click distanță să se poată rezolva lucrurile. Ne dorim ca oamenii să nu mai piardă timp, pentru că timpul nu poate fi răscumpărat”, a spus Marius Poșa.
Reprezentantul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării a mai comentat și poziția slabă a României în clasamentul Indicelui economiei și societății digitale (DESI), paradoxală într-o țară cu profesioniști IT extrem de bine pregătiți și cu o infrastructură de conectivitate de top, dar explicabilă printr-un efect statistic produs de ponderea mare a microîntreprinderilor în mediul de afaceri.
„Studiul DESI este o înlănțuire de condiții, începând de la digitalizarea IMM-urilor, la care noi intrăm și cu întreprinderile mici și o să ne uităm că noi avem foarte multe companii care sunt compuse din două persoane, care figurează ca entități persoane juridice, dar nu au un site, nu sunt digitalizate. Dacă ne uităm la conectivitate suntem pe locul patru în Europa, real doi, dar patru declarat, avem 57% acoperire broadband, 87% acoperire hibrid, avem proiectul RO-NET, în care avem 785 de localități whitespot, 689 sunt acoperite prin proiectul RO-NET, proiect european major, de 85 milioane de euro implementat și finalizat anul acesta”, a adăugat Marius Poșa.
Temerile privind posibilele efecte negative ale Inteligenței Artificiale nu trebuie să creeze o reacție de respingere a adoptării tehnologiei de către antreprenori, acestea pot fi risipite dacă sunt respectate principiile și valorile morale ale societății, a declarat Ben – Oni Ardelean, deputat reprezentând județul Timiș.
„Trebuie să punem bazele acelor principii morale, pentru a ajuta aceste valori în așa fel încât să aducă prosperitate. Această combinație are un principiu comun și este cel al moralei. Digitalizarea nu mai este un moft, o opțiune, este o parte din viața noastră și trebuie să o folosim inteligent, pragmatic și să lucreze în folosul nostru.
Cred că unul din lucrurile pe care trebuie să le învățăm, atât în politică cât și în business este că jocul este un lucru în echipă. Nu poate să îmi meargă doar mie bine și celuilalt rău, și atunci când căutăm interesul acesta comun pe care îl avem este extrem de important să aducem noi, din partea politică, norme în așa fel încât să beneficiem de ele, iar cei din partea tehnică să poată să le implementeze, foarte pragmatic, foarte util în așa fel încât toate aceste lucruri să aducă bunăstare pentru noi. Să nu mai stăm la cozi la ghișee, la completat hârtii, ci dintr-un click distanță să putem realiza acest lucru care să ne aducă bunăstarea”, a spus a declarat Ben – Oni Ardelean.
„Susținem demersul CONAF și le mulțumim pe această cale că au curajul de a aduce un program care pune accent pe digitalizarea în mediul de business din România; aceasta este o necesitate, nu o opțiune. Educația antreprenorială bine pusă la punct vine la pachet și cu asimilarea de informații legate de tehnologie, care să ajute afacerea să reziste în contextul unei piețe dinamice, în continuă schimbare.
Vodafone Business întâmpină antreprenorii cu soluții concrete pentru nevoile lor. Platforma noastră „Deschis la nou. Deschis la tehnologie” este un îndemn către afacerile din România de a fi deschise la transformări, la noile tehnologii care le ajută să fie mai competitive. Știm că uneori intervin și anumite bariere în procesul de achiziție. Tocmai de aceea, am construit un program de testare gratuită pentru o selecție a soluțiilor noastre de tehnologie, timp de 6 luni. Astfel, orice antreprenor poate avea ocazia de a încerca și de a face pasul de achiziționare numai după ce este complet convins că o soluție se potrivește mănușă pentru afacerea sa.”, a spus Ilian Nistor, Regional Sales Manager, Soho, Vodafone Business.
„Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor afacerilor mici și mijlocii şi a le sprijini dezvoltarea prin tehnologii digitale de acceptare a plăților, Visa a dezvoltat împreună cu partenerii săi Tap to Phone, o soluție simplă, cu costuri extrem de reduse, ce transformă orice telefon sau tabletă cu sistem de operare Android într-un terminal de plată. Ca dovadă a utilității sale, peste 20.000 de comercianți din România au implementat în ultimii doi ani această soluție. De asemenea, am lansat platforma Marile Afaceri Mici, cu resurse educaționale și oferte pentru IMM-uri din partea partenerilor noștri. Prin colaborarea cu Trans Sped, de pildă, aproximativ 10.000 de antreprenori au beneficiat de oferte avantajoase pentru certificatele digitale de semnături electronice calificate.” a declarat Claudia Cruceru, Business Development Lead CEE, Visa.
Viitorul este al tehnologiei, iar inițierea copiilor în tainele ei este similară cu învățarea unei limbi străine, efort obligatoriu pentru generațiile care vor trăi în acest adevărat taifun informațional, caracterizat de un volum imens de informații, de o viteză uluitoare a schimbării și de o diversitate a domeniilor de aplicabilitate, a observat Nicoleta Munteanu, vicepreședinta CONAF și fondatoarea Kids in Business.
„Fac educație antreprenorială pentru că îmi place și pentru că îmi doresc o clasă antreprenorială peste 10-15 ani responsabilă, copii care se transformă în adulți plini de curaj, de pasiune, care au curajul de a își transforma pasiunea în realitate, de a își transforma o simplă idee de afaceri acum în copilărie într-o afacere care ar putea să aibă mult succes în viitor. Îmi doresc să plece să se specializeze și să se întoarcă acasă, pentru că noi o să le oferim acea infrastructură de care au ei nevoie să-și dezvolte afacerile aici.
Deși avem o Românie a contrastelor unde unii elevi au acces la internet de mare viteză, iar alții nu, evoluăm și tocmai acesta este motivul pentru care am lansat HUB-ul virtual de educație antreprenorială unde sunt peste 200 de filme scurte de educație antreprenorială, cu tot parcursul în antreprenoriat, un standard cu acces gratuit pentru toți copiii României care vor să-și descopere talentele.
Platforma Wingate reunește antreprenori din mai multe țări și oferă posibilitatea de a accesa cursuri gratuite. În urmă cu mulți ani, mi-aș fi dorit foarte mult să am acces la informații care să mă ajute, exemple care să mă inspire, dar nu am avut. Iată că Wingate este un proiect al Asociației Naționale a Antreprenorilor, un proiect în parteneriat cu mai multe țări: Serbia, Ungaria, Liechtenstein, Norvegia, o platformă de learning care îți oferă posibilitatea să devii cunoscut și să ai acces la informații”, a spus Nicoleta Munteanu.
Adrian Mariciuc, directorul general adjunct ADR VEST a invitat antreprenorii să urmărească atent oportunitățile de finanțare prin fonduri europene a transformării digitale deschise pentru zona județului Timiș.
„Nouă ne place să credem că ceea ce poate aduce responsabilizare este zona de dezvoltare și pentru asta sincer la nivelul activității pe care noi o desfășurăm de 24 de ani, ne-am dorit foarte mult să avem un program de dezvoltare al regiunii. O singură citire a celor opt programe de dezvoltare regională va scoate în evidență că fiecare zonă a României încearcă să pună accentul în dezvoltare pe altceva, cu toții trăgând spre același obiectiv.
Sectorul IT este unul dintre atuurile ADR Vest, iar în zona de digitalizare noi încercăm să ne uităm un pic la firme, avem niște analize făcute în zonă pentru că vor veni niște finanțări. PNRR, programul regional va veni și el cu niște finanțări dedicate digitalizării”, a declarat Adrian Mariciuc, directorul general adjunct ADR VEST.
Programul guvernamental de finanțare a firmelor noi acordă sprijin prioritar acelor antreprenori care au urmat curs de inițiere în digitalizare, a spus Adrian Pășcuță, director A.I.M.M.A.I.P.E. Timișoara.
„Cel mai cunoscut program pe care noi îl gestionăm este „Start-up nation”. Dacă ne gândim la prima ediție, imaginați-vă 10.000 de firme care și-au dorit să fie finanțate, câteva zeci de mii de antreprenori care au făcut dosare mai consistente sau mai puțin consistente, în dublu exemplar pentru a obține finanțare, după care veneau cu alt dosar cu angajări, cereri, oferte, bineînțeles totul fizic. La a doua ediție ne-am deplasat noi în cele 4 județe pe care le gestionăm: Timiș, Caraș-Severin, Arad și Hunedoara, iar contractele s-au semnat în acele județe. În această perioadă se desfășoară ediția a III-a, nu avem nici o hârtie, înscrierile se fac online, cererile de clarificări se trimit și se primesc online. Astăzi totul este digital, dar ne interesează să sprijinim antreprenorii mici și mijlocii care solicită finanțare de la noi și în acest sens pe componenta de digitalizare aș menționa două lucruri: există un punctaj care se acordă societăților, beneficiarilor care au un curs de digitalizare deja absolvit sau se angajează ca până la implementarea proiectului să urmeze un astfel de curs, dar este opțională această variantă, dar există și o variantă obligatorie, există un pachet digital pe care orice IMM care beneficiază de finanțare pe aceste două programe, va trebui să îl achiziționeze”, a declarat Adrian Pășcuță.
„Fiecare rotiță din angrenajul parteneriatului NOD oferă o soluție pe ce vă interesează și aveți nevoie. Am mai fost la încă două evenimente CONAF și am văzut atâtea persoane care își doresc să știe mai multe, chiar noi la rândul nostru am fost foarte implicați în acest proiect de digitalizare a României, care a fost o campanie de conștientizare. În momentul în care ai nevoie trebuie doar să ceri, iar în momentul în care vei cere sigur vei primi, cel puțin din punct de vedere al ecosistemului NOD” a declarat Mădălin Timiș, NOD Academy Manager
„Noi la universitate am încercat întotdeauna să fim inovativi, să fim dinamici, inclusiv în această zonă a digitalizării. Digitalizarea este un proces care transformă universitățile, practic modelul care s-a stabilit undeva în ultimele trei decenii de universitate, cel al universității antreprenoriale. Se trece de la universitatea antreprenorială la cea digitală la nivel global și cu siguranță și universitățile din România vor trebui să urmeze acest trend. Orice universitate trebuie să urmărească implementarea digitalizării pe cele trei zone și anume excelență în educație, performanță în cercetarea științifică și impact pozitiv în mediul economico-social. Este clar că digitalizarea are un impact asupra procesului educațional, informația fiind la un click distanță prin intermediul bibliotecilor digitale, publicațiilor online, bazele de date online”, a declarat Cosmin Enache, prorector al Universității de Vest din Timișoara (UVT), responsabil cu strategia financiară și de digitalizare.
Transformarea digitală și apoi derularea afacerilor într-o piață globală impune parteneriatul dintre marii jucători în domeniul tehnologiei și antreprenorii cu afaceri mici și mijlocii. Acest parteneriat poate declanșa inovația și creativitatea, deoarece o companie își modifică și își îmbunătățește procesele de afaceri cu ajutorul tehnologiei, iar firmele mari pot susține ideile interesante izvorâte din afacerile mici, a subliniat Sabin Totorean, Country Senior Officer Nokia România.
„Ecosistemul trebuie să-l creăm și suntem obligați să lucrăm împreună: avem universitățile, avem ministerul, administrația, avem o grămadă de companii mari și o mulțime de companii mici, IMM-uri. E momentul inovării, în care trebuie să trecem peste barierele de înțelegere. Am trecut testul de stres. Am lansat la nivel global prima rețea 4G pe lună. Proiectul se numește „Moon”, iar NASA împreună cu Nokia vor duce prima rețea care va comunica între cei 4 rover-uri, iar o bucată din acel software este făcută de echipa de la Timișoara.
Inovația este cel mai important lucru care se întâmplă în acest moment. Acum e un moment prielnic să intrăm în jocul digitalizării. Noile tehnologii nu se vor putea face de către o singură companie. Și noi am avut un test de stres la companie: tot ce s-a întâmplat în timpul pandemiei a demonstrat încă odată că tehnologiile pe care le producem noi sunt sustenabile și robuste, pentru că toată lumea a avut acces la comunicații în pandemie de la toate companiile distribuitoare”, a spus Sabin Totorean. .
Antreprenorii trebuie să utilizeze oportunitățile de finanțare oferite prin PNNR, însă guvernanții și oamenii de afaceri trebuie să profite de șansa relocării unor afaceri în industria tehnologiei către Europa, a avertizat Sabin Totorean.
„Cel mai important lucru care se întâmplă în acest moment este digitalizarea proceselor operaționale. Vedem industrii petrochimice care se digitalizează 100%, vedem agricultura care se digitalizează 100%, vedem dronele care ajută salvamontul să găsească oamenii care s-au rătăcit. Asta este inovația care vine din parteneriatul dintre companii mari și companii mici. Toată lumea va avea în buzunar un telefon 5G advanced, care se va conecta direct la satelit și pentru care nu mai există zone neacoperite. O parte din aceste lucruri se întâmplă la Timișoara”, a mai spus Sabin Totorean.
„Incertitudinea este cuvântul care descrie evoluția economiilor lumii și a afacerilor ei în acest an complicat. Tehnologia evoluează rapid, depășind ritmul cu care multe organizații se pot adapta și există un grad ridicat de incertitudine cu privire la impactul pe care îl va avea asupra afacerilor. În viziunea participanților la dezbaterea Digital Up de la Timișoara în teritoriul afacerilor, temele cheie ale acestui an ar trebui să fie o mai mare flexibilitate a antreprenorilor pentru adaptarea la tehnologiile emergente, inovația și utilizarea banilor europeni pentru investițiile în tehnologie. Transformarea digitală a afacerilor mici și mijlocii necesită un angajament la nivelul întregii organizații și investiții în capabilități și tehnologii digitale. Parteneriatul antreprenorilor cu marile companii din domeniul tehnologiei deschide o perspectivă nouă, în care eforturile de transformare digitală ale firmelor mici își pot atinge obiectivele. Pentru a-și îmbunătăți șansele de succes antreprenorii trebuie să înțeleagă corect dimensiunea adaptării, să aibă strategii clare, să-și procure tehnologia optimă și să asigure o infrastructură potrivită acesteia. Însă transformarea digitală are o dimensiune umană critică în care designul organizațional se adaptează, modelul de operare se schimbă, iar cultura și cunoașterea antreprenorilor sunt determinante pentru succesul afacerii”, a observat Cristina Chiriac.
Evenimentul a fost deschis de doamna Cristina Chiriac, iar speakerii au fost: domnul Marius Poșa, Subsecretar de stat în cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, domnul Ben-Oni Ardelean, Deputat Timiș, domnul Ilian Nistor, Regional Sales Manager, Soho, Vodafone Business, doamna Nicoleta Munteanu, Fondatoarea Kids in Business și Vicepreședinta CONAF, doamna Claudia Cruceru, Business Development Lead CEE, Visa, domnul Adrian Pășcuță, Director Executiv A.I.M.M.A.I.P.E. Timişoara, domnul Mădălin Timiș, NOD Academy Manager, doamna Ligia Ardelean, Operations Head of Data Centers and Hosting Practice, Atos Romania, domnul Cosmin Enache, Prorector UVT, responsabil cu strategia financiară și de digitalizare, doamna Ionela Mitran, Head of Sales – Global Payments, domnul Sabin Totorean, Country Senior Officer Nokia Romania, domnul George Leca, Cofondator Asociația pentru Valori în Educație, doamna Claudia Stanciu, CEO Algoritm și domnul Cătălin Niță, Director executiv al Federației Patronale Petrol și Gaze – FPPG.
Proiectul „Digital UP. Dezvoltare Antreprenorială pentru IMM-uri” este inițiat de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF)* împreună cu Patronatul Femeilor Antreprenor (PFA), în parteneriat cu Visa, NOD și Wingate Project, susținut de Vodafone Business și moderat de către jurnalistul Alessandra Stoicescu.
Parteneri media: Radio România Actualități, AGERPRES, Alo, Iași, Antena 3 Constanța, Antena 3 Vâlcea, Autobild, BiziLive, Capital.ro, Curs de Guvernare, Chindia Media, City Press Constanța, Club Antreprenor, E-Femeia, EM360, Evenimentul Regional al Moldovei, Focus Energetic, Gold FM, Iași TV Life, Infofinanciar, Iubim Brașovul, La pas prin Brașov, Litoral TV, Mașini și Utilaje, Obiectiv Vocea Brăilei, Profit TV, Radio Hit Iași, Revista Biz, Revista Cariere, Săptămâna Financiară, TeLeM Iași, Transilvania 365, Ultima Oră, ViaCluj TV, Vocea Vâlcii, Wall-street-ro, Psychologies, Energynomics, Transilvania Business, Financial Intelligence, Radio România Brașov, Radio România Iași, Radio România Constanța, Bucowina Plus, Trafic Media, Spot Media, Business Review, Fonduri Structurale, Kids in Business, TVR Timișoara, Govnet.
*Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai puternică confederație din România ce reunește interesele antreprenorilor în spiritul european al egalității de gen și egalității de șanse. CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizație care promovează și susține antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent, care deschide orizonturi de colaborare și cooperare atât pe plan intern cât și internațional. CONAF a luat ființă ca urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business. CONAF are în componența sa 2 federații, 10 patronate, 5 asociații, 24 sucursale și peste 3.200 de companii.
CONAF organizează evenimente importante pentru societatea românească, centrate pe educație continuă, conștientizare și găsire de soluții pentru probleme și domenii de larg interes public. Dezvoltăm și finalizăm proiecte naționale cu un impact puternic, atât pentru societate, cât și pentru strategiile de dezvoltare ale autorităților centrale și locale. Printre proiectele noastre, amintim „Pactul pentru Muncă”, în parteneriat cu FPPG, „Pactul pentru Educație Antreprenorială”, seria de dialoguri deschise, „Turismul Românesc: Între impas și oportunitate”, proiectul național și seria de dezbateri „Pactul pentru Tineri”, ce au generat pe lângă ecourile în spațiul public, decizii legislative și schimbări pozitive de mentalități. Sute de speakeri și mii de antreprenori au dezbătut în cele mai importante orașe românești, cele mai stringente probleme, au încercat să găsească soluțiile optime și cele mai bune strategii de viitor.
