Cea mai productivă păstrăvărie din România, situată în Vâlcea, la Brădişor, într-o zonă mirifică, s-a desfiinţat. În toamna anului 2015, în urma inundaţiilor, crescătoria a rămas fără 30 de tone de peşte, pierderile ridicându-se la peste 1 milion de lei. Cum conducerea Direcţiei Silvice Vâlcea nu şi-a mai permis să o întreţină, fiind necesară refacerea bazinelor, s-a luat decizia de a o închide.
Redăm un articol publicat de Vocea Vâlcii la începutul anului 2015, prin care trăgeam un semnal de alarmă vizavi de desfiinţarea păstrăvăriei. Din păcate, am avut dreptate, iar acum s-a ales praful de un brand naţional. Aşa ştim noi să ne batem joc de tot ceea ce este bun…
Păstrăvul de Brădişor ar putea deveni un nou brand al României, în urma unei iniţiative a autorităţilor din Judeţul Vâlcea. Asta doar dacă una dintre cele mai mari păstrăvării din România, respectiv păstrăvăria de la Brădişor va fi salvată de la dispariţie. Centrul Salmonicol Brădişor mai funcţionează acum la o capacitate de doar 20% din cauza inundaţiilor din vara trecută. Galeriile care asigurau sursa de apă de la Păscoaia au fost colmatate şi pierderile au fost imense în 2014 – 30 de tone de peşte care valorau peste un milion de lei au fost compromise total. Acum se merge în regim de avarie, activitatea fiind asigurată de doar 4 muncitori, dintre cei 12 şi mai este o singură tonă de peşte rămasă de anul trecut.
Soluţii? Puţine!
În cazul în care problema alimentării cu apă de la Păscoaia nu o să fie rezolvată, soluţiile sunt puţine. La momentul întocmirii proiectului păstrăvăriei, în anii 1984, 1985, s-au făcut studii pe toate lacurile de acumulare şi singurul care întruneşte cele mai bune condiţii este doar cel de la Brădişor. Nici soluţia de a scoate apa cu ajutorul pompelor electrice nu este una viabilă, în acest caz costul de producţie a păstrăvului crescând substanţial.
„Dacă o să fie voinţă, ne salvăm”
De peste 30 de ani de Păstrăvăria Brădişor e ocupă inginerul Gheorghe Cerbu. Directorul mai are mai puţin de doi ani de zile până la pensionare dar refuză să creadă că toată munca sa se poate duce pe apa sâmbetei: „În acest moment suntem sub 20% din capacitatea de producţie, dacă ne raportăm la anii trecuţi. Se poate spune că ce am fost şi ce-am ajuns, ce a fost şi ce a mai rămas. Eu sunt optimist, sper ca în anii 2015-2016 să putem ajunge aproape de parametrii la care această păstrăvărie a fost proiectată. Pierderile de anul trecut au fost foarte mari, însemnate, numai la sol au fost aproape 400.000 de exemplare de puiet din care am mai recuperat foarte puţin. cauza principală a acestor pierderi au fost inundaţiile de anul trecut şi materialul lemnos aflat în flotabilitate pe Lacul Brădişor. Acum ne descurcăm greu, cu doar patru oameni dar sperăm să readucem din personal, în momentul în care va creşte volumul lucrărilor.” Directorul Cerbu are şi soluţiile dar spune că este nevoie de voinţă: „O parte dintre platformele plutitoare de pe lac trebuie scoase şi valorificate. Totul va depinde de Direcţia Silvică Vâlcea şi de Regia Naţională a Pădurii. Trebuie să găsim înţelegere şi la Apele Române, să putem amplasa pe lac una sau două platforme de dimensiuni mai mici, ecologice, astfel încât să putem produce material biologic autohton. Ar fi mare păcat să nu avem în zonă un păstrăm indigen, de al nostru, din zona Lotrului. Ar trebui să facem un brand din păstrăvul de Brădişor, pentru că ce aducem din altă parte, Bulgaria sau Turcia de exemplu, nu are calitatea peştelui de aici, diferenţele sunt vizibil mari”.
„Ne este foarte greu, suntem puţini”
Sorina Zamfira este unul dintre cei patru angajaţi ai Unităţii Sarmonicole care au mai rămas la lucru şi spune că îi este foarte greu dar că Păstrăvăria Brădişor nu trebuie să dispară: „Ne este foarte greu, ziua sunt doar eu, seara mai bine un băiat care nu este din zonă, el stă nopţile. Avem noroc acum că nu prea mai mănâncă peştii, aşa e pe timp de iarnă. Trebuie mers oricum pe platformă, trebuie verificate plasele. Peştii trebuie feriţi şi de alte pericole care vin de la păsări sau de la vidre. Ar fi un mare păcat ca această păstrăvărie să dispară. Ştie o ţară întreagă ce producţie am făcut noi, de ce să dispară?”.
Istorie de trei decenii
Păstrăvăria de la Brădişor a fost proiectată în 1984, de fostul Institut de Cercetări Navale Galaţi, şi pusă în funcţiune patru ani mai târziu şi este singurul loc din România unde se reproduc lostriţele, considerate monument al naturii. O mare parte dintre exemplarele mature de lostriţe au fost salvate în urma viiturilor de anul trecut şi au fost transferate către alte păstrăvării mai mici din România.