Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!

Mircea cel Bătrân şi Karol Novac, imortalizaţi în stâncă

Primarii vâlceni copiază modelul „Decebal” din Clisura Dunării, realizat de milionarul Constantin Drăgan

Statuia lui Decebal, cel mai mare monument din Europa sculptat în coasta unui munte, nu va rămâne un exemplar singular în ţară. Cel puţin aşa se laudă primarii din Râmnicu Vâlcea şi Brezoi, Emilian Frâncu, respectiv Robert Schell. Amândoi edilii liberali au conceput proiecte care prevăd remodelarea unor pereţi de stâncă de pe raza localităţilor pe care le conduc. Karol Novac pe vârful Ţurţudanului, muntele care străjuieşte centrul Brezoiului şi Mircea cel Bătrân la Malul Alb, o formaţiune calcaroasă de pe malul stâng al Oltului în zona de nord a Râmnicului.
7. Mircea cel Btrân i Karol Novac imortalizaεi în stânc 2
Domnitorul Ţării Româneşti, creionat din fonduri europene

Chipul lui Mircea cel Bătrân, domnitorul care a dat şi prima atestare documentară a oraşului şi apoi a municipiului Râmnicu Vâlcea ar urma să fie sculptat, din fonduri europene, pe peretele calcaros de la Malul Alb. „Primăria municipiului intenţionează realizarea unui moment de mari dimensiuni dedicat lui Mircea cel Bătrân: chipul domnitorului urmează să fie sculptat în calcarul de la Malul Alb şi, iluminat corespunzător, va fi vizibil atât din oraş cât şi de pe DN 7. Obiectivul – care este inspirat după cel dedicat lui Decebal de pe malul Dunării – se va constitui într-un punct de mare interes turistic, alăturându-se altor proiecte – renaturarea râului Olăneşti sau Dealul Cetăţuia–«Golgota» – care vor transforma cu adevărat Râmnicu Vâlcea într-un oraş turistic. După întocmire, documentaţia de realizare a acestui monument va fi supusă aprobărilor în vederea găsirii unor finanţări europene pe axele disponibile din anul 2014.”, precizează primarul Emilian Frâncu după o primă discuţie cu factorii responsabili din instituţie. Proiectul lui Frâncu nu este însă prea bine văzut de alţi membri ai Executivului local din Râmnicu Vâlcea.

„Vorbim când vor fi bani!”

În plină perioadă de creionare a strategiei de dezvoltare a oraşului pentru următorul deceniu, viceprimarul Ion Gigi Matei recunoaşte că nu prea ştie unde să încadreze propunerea şefului său. „Ah, este o chestie culturală. Nu mă puneţi să vorbesc despre cultură. Eu sunt inginer. Da, fac strategia de dezvoltare a oraşului, dar dacă mă întrebaţi în acest moment ce influenţă asupra bugetului, ca prognoză, vor avea aceste iniţiative nu aş putea să vă răspund. Statuia respectivă se va face când va exista finanţare pentru ea. M-aş hazarda să vorbesc acum prea mult. Vorbim când vor fi bani!”, susţine secundul lui Emilian Frâncu.

În Brezoi, primarul Robert Schell a trebuit să ceară asistenţă tehnică a obştei de moşneni din localitate pentru a duce la bun sfârşit planul de a „monta” pe vârful Ţurţudanu statuia inginerului Karol Novac, cel care a adus primul iz de tehnologie modernă în zona Brezoiului în 1874. Nu ştim cât va costa. Şi noi am vorbit în Consiliul Local de atragerea unor fonduri externe pentru acest proiect. Este un proiect turistic care prevede şi acest omagiu pentru unul din liderii acestei comunităţi. Noi, de la Obştea brezoienilor, am îmbrăţişat această idee pentru că ne simţim legaţi. Terenul pe care va fi montată această sculptură este al nostru. Va trebui într-adevăr să stabilim un preţ clar al obiectivului pentru a şti cât va putea fi acoperit din fonduri nerambursabile şi cât ne va costa pe noi”, explică Mircea Bardaşu, consilier local în Brezoi şi preşedinte al obştei din localitate.

Regele Decebal, costuri de un milion de dolari

La Mehedinţi, pe Clisura Dunării, în golful Mraconia, răposatul multimilionar Iosif Constantin Drăgan a lăsat în urmă ceva unic în lume: o uriaşă statuie a lui Decebal sculptată în stâncă. Lucrarea a costat în jur de un milion de dolari. S-a realizat pe o durată de 10 ani cu sculptori alpinişti care au muncit cu migală fără teamă de vipere şi alte riscuri. Semeaţa statuie a regelui Decebal de pe Clisura Dunării e cioplită în munte, are 42 de metri înălţime şi 25 de metri în lăţime. Ideea construirii acestei minunăţii i-a aparţinut omului de afaceri român Iosif Constantin Drăgan şi a durat 10 ani din 1994 până în 2004.