Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!

INAUGURARE CU PROTESTE: Fabrica Faurecia de la Budești a fost deschisă oficial

Marţi, în timpul ceremoniei de inaugurare a fabricii, discursul vicepremierului şi ministru al Economiei, Costin Borc a fost întrerupt de un protestatar, care a strigat, din spatele sălii, că are un salariu de 200 de euro.

Probabil cuvintele pompoase ale tehnocratului Borc nu au avut cum să nu scoată la iveală indignarea angajaţilor nemulţumiţi de salariile mici. Ştim cu toţii că aproximativ 200 de angajaţi ai Faurecia au demisionat, în masă, în luna iunie a acestui an.

„Pentru mine este întotdeauna o foarte mare plăcere să mă aflu într-un loc în care se produce şi mă bucur enorm să văd printre dumneavoastră, oficialii grupului şi printre salariaţii dumneavoastră foarte mulţi tineri. Mă bucur enorm că sunteţi aici, lucraţi pentru o firmă dintr-o industrie de vârf din România, o industrie care se dezvoltă foarte bine, că aveţi un viitor, că sunteţi în România şi că aţi ales să lucraţi în România şi să nu plecaţi în străinătate, cel puţin nu încă. Vreau să vă asigur că Guvernul din care fac parte face tot posibilul ca dumneavoastră, salariaţii acestei uzine, şi cei ca dumneavoastră să vă găsiţi un viitor în această ţară. Mă uit la dumneavoastră, sunteţi foarte tineri, vreau să creşteţi în acest grup, să creşteţi în viitor în profesiile pe care vi le alegeţi, să decideţi să trăiţi, să lucraţi, să continuaţi să vă creaţi familii, să continuaţi să trăiţi în România.”, a declarat ministrul tehnocrat al economiei Costin Borc.

Nu vorbi de funie în casa spânzuratului

În momentul în care acesta a început să pomenească despre locurile de muncă de înaltă calitate şi despre mândria de a avea investitori străini în ţară, o voce din sală în care se aflau sute de angajaţi l-a întrerupt strigând: 200 de euro salariu! Borc a reluat rapid discursul şi vocea a mai strigat un minut mai târziu: 200 de euro salariu!

Potrivit Hotnews, cei de la Faurecia au admis că suma nu este departe de adevăr. Aceştia au afirmat că nu angajează forţă calificată de muncă şi că angajează şi cu salariul minim pe economie (1.250 lei brut, 925 lei net). Există însă şi avantaje, a explicat Daniela Mihăilă pentru sursa citată, manager de resurse umane la Faurecia. „Avem o grilă de vechime. Pe măsură ce devii loial companiei ţi se modifică salariul. De exemplu avem un bonus de producţie care este aproximativ 20% din salariul de bază”.

Pentru angajaţi există o perioadă iniţială de formare ce durează trei săptămâni, după care se continuă pe linia de producţie alte trei luni sub supraveghere. „Practic după trei luni de zile putem discuta despre eficienţa operatorului respectiv. Politica noastră porneşte de la un salariu minim de încadrare, urmând ca după şase luni acest salariu să fie majorat”.

Cei de la Faurecia spun că nu doar salariul este important, ci şi faptul că, prin cursurile de formare, compania califică diverşi tineri care pot folosi cele învăţate şi pe mai departe în parcursul lor profesional.

Argumentul calificării pe care o poţi folosi ulterior este unul valabil, însă nu rămâne în picioare, deoarece nu se aplică doar la Faurecia, ci la toate multinaţionale, şi nu numai, care oferă training-uri. Nici ideea unui salariu de pornire atât de mic nu este una atractivă, mai ales că este vorba de o muncă de migală care îţi solicită ochii extrem de mult.

Multinaţionalele din România susţin că ţările low-cost recuperează şi vor ajunge astfel să preia producţia care acum se realizează la noi. Faurecia spune că nu concurează doar cu companii rivale atunci când este vorba de proiecte noi, ci şi cu divizii ale Faurecia din ţările low-cost, mai ales Maroc şi Tunisia, contând enorm costurile cu manopera, mai mult decât cele logistice.

Planificarea fiscală agresivă sau metoda de „fentare” a Fiscului practicată de multinaționale, produce pagube de miliarde şi Statului Român

Prezent în luna iunie în Râmnicu Vâlcea, cu ocazia organizării alegerii la filiala Cartel Alfa, vicepreşedintele Petru Dandea a adus în discuţie felul în care multinaţionalele fac afaceri în România. Acesta a vorbit despre planificarea fiscală agresivă, practicată de către corporaţiile multinaţionale pe teritoriul ţării noastre. Cu alte cuvinte plătesc taxe şi impozite în funcţie de preferinţe şi nu cât spune legea. Această practică o fac în parteneriat cu cele patru mari companii de audit şi contabilitate internaţionale.

„Dar ce fac cei de la corporaţiile multinaţionale? (aceasta este boala României, o boală foarte gravă). Din ţara noastră pleacă miliarde de euro în fiecare an (…) prin ceea ce poartă denumirea de planificare fiscală agresivă. Cu alte cuvinte, ei (n.r. multinaţionalele) plătesc taxe şi impozite cât doresc şi nu cât spune legea, fentând-o de fapt prin operaţiuni transfrontaliere. E o şmecherie pe care o fac împreună cu cele patru mari companii de audit şi contabilitate de la nivel internaţional. Am întâlnit la Bruxelles două domnişoare românce care lucrau la una dintre aceste firme, la departamentul de analiză şi asistenţă financiară. Acolo merg corporaţiile multinaţionale la ei şi spun: avem marfa aceasta, vrem s-o vindem acolo, învăţaţi-ne cum să construim operaţiunea de vânzare de maniera în care să plătim cât mai puţine taxe, sau deloc, dacă se poate. Şi ei asta fac! Au nişte baze de date uriaşe care compară legislaţiile fiscale naţionale şi le arătă cum să plătească cele mai puţine taxe. Practic, mută documentele, nu marfa, de maniera în care să plătească, în final cel mai puţin. Asta se întâmplă în România. România pierde miliarde pe an prin această procedură şi legal. Ei nu încalcă legea, ci o fentează!”, acestea au fost declaraţiile vicepreşedintelui Cartel Alfa, Petru Dandea, de la vremea respectivă.

Cel mai elocvent caz de planificare fiscală agresivă a fost cel în care Apple, cea mai valoroasă companie din lume, a fost obligată să dea Irlandei 13 miliarde de euro în taxe neachitate. Suma reprezintă cea mai mare pedeapsă pecuniară decisă de comisia europeană contra unei singure companii.