Peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi, duminică, la urne pentru a-i desemna pe cei 32 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European. Campania electorală se va încheia sâmbătă, la ora 7,00, iar alegătorii se pot prezenta la urne duminică, de la ora 7,00 până la ora 21,00.
În confruntarea electorală au intrat candidaţi din partea Alianţei electorale PSD-UNPR-PC, PNL, UDMR, PDL, Partidului Poporului – Dan Diaconescu, Partidului Mişcarea Populară, PNŢCD, Forţa Civică, Partidului Alternativa Socialistă, Alianţei Naţionale a Agricultorilor, Partidului România Mare, Partidului Verde, Partidului Noua Republică, Partidului Dreptăţii Sociale şi Partidului Ecologist Român.
În competiţie sunt şi opt candidaţi independenţi – actorul Mircea Diaconu, gimnasta Corina Ungureanu, Filip Constantin Titian, Dănuţ Liga, Paul Purea, Pericle-Iulian Capsali, Peter Costea, Valentin-Eugen Dăeanu.
18.226.995 cetăţeni cu drept de vot, aşteptaţi la urne
Pentru alegerile europarlamentare vor fi organizate 18.532 de secţii de votare pe teritoriul naţional, în străinătate cetăţenii români putând să voteze în 190 de secţii. Potrivit MAE, aceste secţii vor fi organizate în sediile misiunilor diplomatice şi consulare ale României, în sediile institutelor culturale din străinătate, precum şi în teatrele de operaţiuni din Afganistan.
În Bucureşti vor fi 1.245 de secţii de votare. În sectorul 1 al Capitalei vor fi organizate 162 de secţii, în sectorul 2 – 202, în sectorul 3 – 274, în sectorul 4 – 178, în sectorul 5 – 196, iar în sectorul 6 – 233.
Autoritatea Electorală Permanentă a stabilit că în listele electorale permanente, întocmite la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, sunt înscrişi 18.226.995 cetăţeni cu drept de vot.
Cetăţenii care în ziua alegerilor se află în localitatea (comună, oraş, municipiu) de domiciliu îşi vor exercita dreptul de vot la secţia la care sunt înscrişi în listele electorale permanente. Cei care în ziua alegerilor se află în altă localitate (comună, oraş, municipiu) decât cea de domiciliu îşi vor exercita dreptul de vot la orice secţie de votare urmând a fi înscrişi în lista electorală suplimentară.
Cetăţenii români cu domiciliul în România pot vota la secţiile din ţară în baza cărţii de identitate, cărţii electronice de identitate, cărţii de identitate provizorie, buletinului de identitate, paşaportului diplomatic, paşaportului diplomatic electronic, paşaportului de serviciu, paşaportului de serviciu electronic sau a carnetului de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare, după caz.
Cetăţenii români care în ziua de referinţă se află în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în afara ţării, în baza cărţii de identitate, cărţii electronice de identitate, cărţii de identitate provizorie, buletinului de identitate. Românii cu domiciliul în străinătate votează în baza cărţii de identitate provizorie, paşaportului diplomatic, paşaportului diplomatic electronic, paşaportului de serviciu, paşaportului de serviciu electronic, paşaportului simplu, paşaportului simplu electronic sau a paşaportului simplu temporar, după caz.
Alegătorul comunitar care în ziua de referinţă se află în altă comună, oraş sau municipiu decât unde este înscris în copia de pe lista electorală specială îşi poate exercita dreptul de a alege la orice secţie de votare, în baza documentului de identitate valabil. Alegătorul comunitar care în ziua de referinţă se află în străinătate îşi poate exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, în baza documentului de identitate valabil, numai dacă se regăseşte în tabelul care cuprinde alegătorii comunitari înscrişi în listele electorale speciale, întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă.
Votarea începe la ora 7,00 şi se încheie la ora 21,00
La sediile secţiilor de votare se afişează la loc vizibil ora la care începe, respectiv se încheie votarea. Alegătorii pot vota la secţia de votare unde sunt înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală specială ori la orice altă secţie de votare.
Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Alegătorul resortisant şi alegătorul comunitar prezintă actul de identitate, respectiv documentul de identitate biroului electoral al secţiei de votare. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de acesta verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă sau de pe lista electorală specială, după care alegătorul semnează în listă la poziţia destinată acestuia. În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă sau de pe lista electorală specială, preşedintele sau membrul biroului electoral al secţiei de votare desemnat de acesta îi încredinţează alegătorului buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’.
Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau prenumele şi numele candidatului independent pe care îl votează. Ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ trebuie astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul.
Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare.
După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel încât pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară, şi le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.
La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’, dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial.
Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta, după care preşedintele sau acel membru aplică pe actul de identitate sau, după caz, pe documentul de identitate al alegătorului ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ şi data scrutinului sau, după caz, un timbru autocolant cu menţiunea ‘VOTAT’ şi data scrutinului.
Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.
Este interzisă fotografierea sau filmarea buletinelor de vot în interiorul cabinei
Biroul Electoral Central a stabilit că este interzisă intrarea în cabina de vot cu dispozitive care pot capta imagini, fotografierea sau filmarea buletinelor de vot în interiorul cabinei, părăsirea localului secţiei de votare cu buletine de vot de către alegători.
Neştiinţa de carte nu constituie motiv pentru a intra însoţit un alegător în cabina de vot, iar membrii birourilor electorale, persoanele acreditate, candidaţii, primarii, viceprimarii şi consilierii locali nu pot însoţi alegătorii în cabinele de vot.
Totodată, nu pot fi instalate echipamente de înregistrare audio şi video în interiorul secţiilor de votare, este permisă preluarea de imagini şi sunet, în vederea informării opiniei publice, exclusiv de către reprezentanţii acreditaţi ai presei scrise, radioului şi televiziunilor, limitată în timp de necesitatea asigurării ordinii şi corectitudinii procesului de votare.
Votarea cu urna specială
Alegătorii care îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale sunt înscrişi în lista electorală suplimentară, fiind radiaţi, dacă este cazul, din copia de pe lista electorală permanentă sau specială existentă la secţia de votare.
Urna specială se utilizează numai la secţiile de votare din ţară. Secţiile de votare din străinătate nu vor avea sau utiliza urne mobile, potrivit BEC.
Deţinuţii în baza unui mandat de arestare preventivă sau care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate, dar nu li s-a interzis exercitarea drepturilor electorale votează prin intermediul urnei speciale.
Directorii penitenciarelor sau ai locurilor de deţinere sunt obligaţi să aducă la cunoştinţa persoanelor deţinute faptul că pot vota prin intermediul urnei speciale, cu suficient timp înaintea de ziua de referinţă.
Directorii penitenciarelor în a căror custodie se află mai mult de 400 de persoane private de libertate, cu drept de vot, pot defalca şi depune cererile de votare prin intermediul urnei speciale la mai multe secţii de votare din proximitatea penitenciarelor, stabilite prin decizie a BEJ sau a biroului electoral al sectorului, informează BEC.
În ziua votării, directorul penitenciarului sau al locului de deţinere, după caz, permite accesul echipei biroului electoral al secţiei de votare care se deplasează cu urna specială şi cu o ştampilă cu menţiunea ‘VOTAT’, buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea, în spaţiul anume amenajat pentru votare, care trebuie să beneficieze de dotări minime pentru asigurarea secretului votului. Deţinuţii pot vota numai în baza unui act sau document de identitate valabil. În acest sens, directorul penitenciarului sau al locului de detenţie, după caz, îi eliberează temporar, numai pentru exercitarea dreptului de vot, actul sau documentul de identitate valabil aflat în dosarul individual. Aceste prevederi se aplică în mod corespunzător şi persoanelor reţinute.
Cu urna specială votează şi persoanele netransportabile din motive de boală sau invaliditate
Pentru alegătorii netransportabili, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială, ştampilă şi buletine de vot la adresa unde se află persoana în cauză, potrivit BEC.
Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel târziu în preziua alegerilor, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea ‘VOTAT’ şi buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.
Alegătorii netransportabili care în ziua alegerii sunt internaţi în spitale, azile/cămine de bătrâni şi care nu au domiciliul în localitatea în care se află sediul acestora vor înainta cererea de a vota prin intermediul urnei speciale, însoţită de copii după actele medicale, cel mai târziu în preziua alegerilor, la cea mai apropiată secţie de votare de sediul spitalului sau căminului/azilului.
În situaţia în care spitalul/azilul/căminul de bătrâni nu se află în raza teritorială arondată secţiei de votare unde sunt înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă, alegătorii netransportabili din cauză de boală sau invaliditate care au domiciliul în localitatea respectivă vor înainta cererea de a vota prin intermediul urnei speciale, însoţită de copii de pe actele medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că sunt netransportabili, la cea mai apropiată secţie de votare de sediul spitalului/azilului/căminului de bătrâni.
De asemenea, alegătorii netransportabili din cauză de boală sau invaliditate care în ziua de referinţă sunt internaţi în spitale şi care au domiciliul în localitatea în care se află sediul acestora vor înainta cererea de a vota prin intermediul urnei speciale, însoţită de copii ale actelor medicale, cel mai târziu în preziua alegerilor, la secţia de votare unde sunt înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă potrivit domiciliului.
BEC precizează că, potrivit prevederilor Legii 33/2007, urna specială se poate deplasa numai în raza teritorială arondată la respectiva secţie de votare.
Deplasarea urnei speciale se face de o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral al secţiei de votare, însoţită de pază asigurată de reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Interne.
Situaţiile în care votul este considerat nul, valabil sau alb
Sunt considerate ca fiind nule voturile exprimate în următoarele situaţii: pe buletinul de vot nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare, buletinul de vot are alt model decât cel legal aprobat, ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ are alt model decât cel legal aprobat, ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ este aplicată în două sau mai multe patrulatere, ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ a fost aplicată în exteriorul patrulaterelor, ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ atinge două sau mai multe patrulatere. Voturile nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.
De asemenea, sunt considerate ca fiind valabile voturile exprimate în următoarele situaţii: ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ este aplicată în interiorul unui singur patrulater, ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ depăşeşte limitele patrulaterului, dar opţiunea alegătorului este evidentă (inclusiv situaţia în care ştampila este doar tangentă la un patrulater, dar nu atinge şi un altul), ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot sunt înscrise diverse menţiuni ale alegătorului (votul este considerat valabil indiferent de menţiunile înscrise pe buletin), ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot alegătorul a aplicat una sau mai multe ştampile fără să atingă vreun alt patrulater.
Sunt considerate voturi albe buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’, iar voturile albe nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.
AEP verifică listele electorale
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), la sesizarea partidelor politice, făcută în cel mult 15 zile de la data validării rezultatului alegerilor şi însoţită de probe, verifică listele electorale pentru a descoperiri cazurile în care o persoană a votat fără a avea drept de vot sau a votat de mai multe ori în aceeaşi zi de referinţă.
Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările ulterioare, Biroul Electoral Central predă Autorităţii Electorale Permanente dosarele cuprinzând listele electorale utilizate în cadrul secţiilor de votare, îndosariate pe secţii de votare şi pe tipuri de liste.
PDL – primul pe buletinul de vot
Ordinea competitorilor electorali pe buletinul de vot este următoarea: PDL, PMP, UDMR, Alianţa PSD-UNPR-PC, PNL, PRM, Alianţa Naţională a Agricultorilor, Partidul Dreptăţii Sociale, Partidul Noua Republică, Partidul Verde, Partidul Forţa Civică, Partidul Ecologist Român, Partidul Alternativa Socialistă, PNŢCD, PP-DD şi independenţii Corina Georgiana Ungureanu, Constantin Filip Titian, Dănuţ Liga, Paul Purea, Pericle Iulian Capsali, Costea Peter, Mircea Diaconu şi Valentin Dăeanu.
Buletinul de vot pentru alegerile europarlamentare va avea opt pagini A4 şi va fi compus din două foi A3.
Informarea opiniei publice asupra prezenţei la vot
Orele la care informaţiile vor fi disponibile şi date publicităţii sunt 11,30, 14,30, 17,30, 20,30 şi 22,30, potrivit BEC.
Orele până la care secţiile de votare cuprinse în eşantion vor transmite informaţii la birourile electorale sunt 10,30, 13,30, 16,30, 19,30, 21,30, iar ora de referinţă a datelor – 10,00, 13,00, 16,00, 19,00, 21,00.
Bucureştiul şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate vor furniza zilnic rezultate parţiale, începând cu ora 9,00 din data de 26 mai, conform următorului grafic: ora de referinţă a datelor – 7,00, 9,00, 15,00, 18,00, ora la care informaţiile vor fi disponibile şi date publicităţii – 9,00, 11,00, 17,00, 20,00.
Lasă un comentariu