Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!

VICTOR PONTA: PROIECTUL UNUI PREŞEDINTE UTIL, CARE UNEŞTE ŞI CONSTRUIEŞTE

Dialogul şi cooperarea cu societatea civilă reprezintă expresia unei abordări consensuale a vieţii sociale. Pentru Preşedintele României, asigurarea şi încurajarea unei relaţii biunivoce, de parteneriat între stat şi societate este o obligaţie constituţională conferită prin rolul său de mediator.
Scopul unui astfel de parteneriat este realizarea bunei guvernări, bazată pe transparenţă, responsabilitate şi activism civic, reducerea inegalităţii şi a inechităţii sociale, precum şi transpunerea creşterii economice în viaţa oamenilor. Puterea trebuie folosită pentru a face bine, pentru a rezolva marile probleme ale ţării şi nu pentru a dezbina, instiga şi distruge. După aceste alegeri, trebuie să punem capăt războiului din societate, pornind de la discursul şi atitudinea personală, prin modelul de acţiune promovat.
Nu transferăm lupta politică în societate. Şi nu facem din lupta politică un scop în sine. Lupta politică are sens şi utilitate câtă vreme duce la identificarea celor mai bune şi mai sprijinite soluţii de dezvoltare pentru România. Războiul dintre instituţii înseamnă blocaj pentru România şi sărăcie pentru români. Războiul dintre instituţii consumă energia politică fără folos, îngheaţă marile proiecte de reformă a statului şi a societăţii, suspendă administraţia şi anulează relaţia contractuală cu cetăţenii.
Preşedintele trebuie să strângă în jurul aceloraşi obiective naţionale premierul, guvernul, Parlamentul şi celelalte instituţii, să încurajeze dialogul, să rezolve disputele. Într-un climat de consens, cooperare şi dialog, iniţiat şi întreţinut de Preşedintele României, procesul de reformare şi modernizare a statului trebuie să se deblocheze.

Reconstrucţia spaţului public şi a cetăţeniei

Una din priorităţile României este reconstrucţia spaţiului public şi a încrederii în instituţiile publice şi actorii instituţionali. Regăsirea unui echilibru dinamic între spaţiul public – în care cetăţenii, ca actori activi ai politicii, interacţionează cu instituţiile, şi spaţiul privat – protejat de imixtiunile sau abuzurile statului, reprezintă cheia procesului de relansare instituţională.
Multiplicarea artificială a crizelor politico-instituţionale din ultimul deceniu a adus România într-un blocaj politic şi instituţional care afectează întreaga societate. Conflictul instituţional de la nivelul Executivului a degenerat, antrenând întreaga societate. Tensiunile dintre diferitele puteri şi autorităţi publice au avut drept consecinţă dereglarea mecanismului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat. În locul promovării unor forme de echilibrare a puterilor a fost stimulat conflictul instituţional dintre acestea.
Statul însuşi, atât ca instituţie, cât şi ca spaţiu public care creează condiţiile manifestării libertăţii şi egalităţii cetăţenilor, a fost parţial destructurat. Criza de autoritate instituţională afectează cooperarea dintre cetăţeni şi stat. Reconstrucţia comunităţii politice naţionale în spiritul democraţiei şi a parteneriatului deschis dintre instituţii şi societate devine o prioritate a următorului mandat prezidenţial. În acest sens, Preşedintele trebuie să unească, să redevină un factor de coagulare a intereselor naţionale şi un element de echilibru politico-instituţional.
Reconstrucţia spaţiului public presupune promovarea unui set de reforme instituţionale care să asigure consolidarea separaţiei puterilor în stat, să întărească mecanismele de echilibrare a acestora şi să dea coerenţă şi eficacitate statului de drept. Succesul acestor reforme depinde, de asemenea, de relansarea societăţii civile ca motor al participării civice, ca formă de control a guvernării şi partener activ al administraţiei publice centrale şi locale.
Rolul preşedintelui de mediator între stat şi societate şi între instituţii şi cetăţeni va presupune iniţierea unui sistem de promovare a formelor de cooperare pentru degajarea consensului şi stabilirea interesului general.
Construcţia unei comunităţi politice democratice prin stimularea dialogului cu societatea
Rolul preşedintelui de arbitru al relaţiilor dintre societate şi instituţii publice va presupune reconstrucţia dialogului civic, obiectiv esenţial care, alături de dialogul social, trebuie să asigure reprezentarea celor mai variate interese în luarea deciziilor la toate nivelurile instituţionale.
Stimularea participării civice ar trebui să asigure dezvoltarea democraţiei participative care să completeze armonios democraţia reprezentativă şi să creeze condiţiile dezvoltării sociale şi economice echitabile.
În acest sens, relaţia Preşedintelui cu societatea civilă va presupune crearea unor mecanisme permanente de consultare a partenerilor sociali şi civici.

Reforma constituţională şi regândirea reprezentării politice

Reconstrucţia corpului politic pentru a pregăti România să facă faţă sfidărilor viitoare presupune o serie de modificări de natură constituţională: revizuirea Constituţiei, reforma sistemului electoral pentru asigurarea unei reprezentări proporţionale a tuturor curentelor politice şi sociale, întărirea mecanismelor democraţiei participative şi desăvârşirea descentralizării administrative.
Modificarea Constituţiei poate fi, în actuala conjunctură politico-instituţională, o oportunitate în vederea remodelării instituţionale şi restructurării vieţii politice, sociale şi economice româneşti.
Modificarea Constituţiei vizează atât transformări în raporturile dintre instituţiile politice, cât şi întărirea condiţiilor participării cetăţeneşti la luarea deciziilor pe toate nivelurile administraţiei.
Reforma constituţională ar trebui să asigure, în primul rând, întărirea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti astfel încât cetăţenii să fie protejaţi în faţa noilor forme de imixtiune în viaţa privată. Cadrul constituţional va trebui adaptat astfel încât să asigure protecţia drepturilor, să permită manifestarea plenară a energiilor individuale şi să întărească solidaritatea naţională.
Modificarea raporturilor dintre instituţiile politice va urmări limitarea şi încadrarea constituţională a atribuţiilor prezidenţiale, asigurarea condiţiilor colaborării dintre cele două ramuri ale Executivului, consolidarea rolului instituţional şi social al Parlamentului, întărirea mecanismelor consensuale şi consultative între puterile statului şi protejarea independenţei sistemului juridic.
La începutul viitorului mandat prezidenţial vor fi iniţiate consultări în vederea degajării consensului privind reforma sistemului electoral şi asigurarea condiţiilor pentru armonizarea legislaţiei electorale şi integrarea acesteia într-un Cod electoral.
Descentralizarea reprezintă unul dintre mijloacele de apropiere a deciziei de cetăţeni şi de eficientizare a administraţiei. Desăvârşirea descentralizării va trebui realizată pe o largă bază consensuală, prin consultarea tuturor actorilor interesaţi (comunităţi locale, organizaţii neguvernamentale, partide politice, administraţie locală etc.).

REPERELE UNUI PREŞEDINTE UTIL:

• Construirea unei echipe (Preşedinte, Premier, Guvern, Parlament, Cetăţeni) care să lucreze pentru aceleaşi obiective şi care să tragă România în aceeaşi direcţie europeană;
• Dialog şi consultare cu societatea civilă pentru asumarea unui PACT de pace socială;
• Dialog cu toate forţele politice – PLAN NAŢIONAL DE DEZVOLTARE a României pentru următorii 20 de ani;
• Revizuirea Constituţiei (în reperele proiectului susţinut de USL – preşedinte cu atribuţii clar delimitate; separaţie clară a puterilor executive; eliminarea abuzurilor permise în prezent; asigurarea independenţei justiţiei şi a consolidării statului de drept);
• Reforma electorală (prin reducerea numărului de parlamentari şi revenirea la un sistem electoral corect);
• Modernizarea administraţiei (pentru diminuarea aparatului birocratic şi eficientizarea administraţiei, la nivel central şi local).