Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!

Tomberon să scrie pe el!

La începutul acestei săptămâni, preşedintele Traian Băsescu a anunţat falimentul clasei politice şi al autoguvernării româneşti. Nimic nu este nou în afirmaţia sa, pentru că se poate vedea şi cu ochiul liber ce ni se întâmplă şi citim despre asta zilnic în presă. Dar când acest adevăr este rostit de primul om din stat, adevărul devine oficial. Traian Băsescu a confirmat dependenţa de FMI pentru a putea ţine corabia pe linia de plutire. În urmă cu fix un an, corabia era în pragul scufundării, iar redresarea este datorată reformelor impuse de FMI şi pe care niciun guvern nu le-ar fi pus în aplicare de bună voie. Datoria externă a României a ajuns la 90 de miliarde de euro – cea mai mare din istorie. Adunând şi datoria internă, ajungem la astronomica sumă de 140 miliarde. Din asta, partea statului este de o treime. Pentru comparaţie, datoria externă pe timpul lui Ceauşescu a fost de doar 16 miliarde de dolari. Şi vă mai amintiţi prin ce chinuri am trecut cu toţii în anii ’80, ca înglodarea să fie achită? Iar scadenţa actualei datorii începe abia acum, în 2011. Deci e evident ce soartă ne aşteaptă, în anii care vin. Ţara este practic guvernată de FMI, care a oprit derapajul economic cu reforme impuse sub ameninţarea tăierii fondurilor şi trece acum la acţiuni care nu ar trebui să fie de competenţa sa, de exemplu restructurarea regiilor şi societăţilor cu capital de stat. Nicio guvernare nu ar fi fost capabilă să facă aşa ceva, iar fără această terapie economia ţării s-ar fi scufundat. De aceea preşedintele României a pasat-o FMI şi nu ştim cât de bine ne va mai fi. Iluminaţii, cei care conduc din umbră lumea, ne fură ţara, naţionalitatea, ne transformă în sclavi. Doresc să trăim în sărăcie, în frică şi teroare şi să fim fericiţi dacă vom găsi un job cu 100 de euro pe lună. Mă întreb ce mare bine ne-a adus intrarea în NATO şi UE? Pe lângă cele 3 miliarde de euro pe care-i plătim anual la contribuţia comună la UE şi din care luăm cel mult 50-100 de milioane de euro pe an, la banii mulţi pe care i-am cheltuit cu războaiele din Irak şi Afganistan, la distrugerea armatei, a poliţiei, mă întreb cât s-a cheltuit, în total, în ultimii ani şi ce mare bine ni s-a întors? Vă mai aduceţi aminte cum ne sfătuia de bine răposatul româno-american Anghel Rugină, privind împrumutul de la FMI, organism internaţional care pune condiţii politice la acordarea banilor solicitaţi? Conform premoniţiilor sale, o să ajungem să plătim datoria externă cu pământul ţării, iar noi vom ajunge slugile noilor stăpâni. De curând a fost scos la iveală faptul că marile bogăţii ale României în rezerve de metale preţioase din minele carpatine sunt închise de autorităţi, după ce au fost declarate „secate”.  Specialiştii angajaţi de toate guvernele post – decembriste au promovat ideea că România nu mai are zăcăminte, pretext sub care au decis închiderea tuturor minelor care exploatau aurul, argintul şi cuprul. Şi dacă noi tot nu avem ce face cu minele, se găsesc străini care să le folosească cum trebuie şi să ne plătească nouă rămăşiţele, adică ceva taxe şi impozite. De ce asta, oare? Suntem minţiţi, zi de zi. Zi de zi ni se administrează porţii zdravene de otravă de către o propagandă inventivă, care nu are bariere ale ruşinii, ale bunului simţ sau ale respectului pentru adevăr. Propagandă puternică şi bogată, violentă şi fără ruşine, lipsită de bun simţ, ducând un război total împotriva adevărului, folosindu-se de calomnie şi de otrava deznădejdii şi falselor diferenţieri. Oricine poate recunoaşte aici activitatea acelor mori de infamii care sunt Antena 3 şi (i)Realitatea, mari oficine de propagandă cu atestat de presă, o ruşine şi o nenorocire a României. Preşedintele Băsescu, prin adevărul oficializat, a pictat un tablou sumbru dar real al clasei politice. Nu e cazul ca românii să se spânzure ci pur şi simplu să conştientizeze situaţia şi să sprijine schimbarea ei. Iar schimbarea, oricât i-ar durea pe unii, înseamnă sprijinirea lui Băsescu; nu zic că e cea mai fericită soluţie, dar alta nu există. Cine vrea să pregătească altă soluţie trebuie să creeze un nou partid, complet nou. Există oamenii pentru a crea cu ei un partid curat? Despre şeful liberalilor – care vrea să fie preşedintele României – nu putem (eu cel puţin) face o prognoză doar pentru faptul că chiuleşte din Parlament. Nu, nu este tot ce i se poate reproşa lui Crin Antonescu. Am putea să îi reproşăm inconsecvenţa, ipocrizia, ideile despre politica externă, mesajele tembele trimise Rusiei (Antonescu a felicitat Maica Rusie de Ziua Victoriei, zi care consfinţeşte intrarea a jumătate de continent sub talpa lui Stalin), susţinerea PSD-ului, teoretizarea necesităţii de a împiedica românii din diaspora la exprimarea dreptului de vot (garantat de Constituţia pe care Antonescu se laudă că o apără) şi multe altele. E un liberal atipic. Demagog, agresiv, fără pic de substanţă. Nimic despre turnătorii din rândul “seniorilor” penelişti, nimic despre faptul că alianţa sa nu este făcută cu figurantul Victor Ponta, ci cu Ion Iliescu, bolşevicul cel fără de remuşcări, liderul de facto al PSD. Antonescu participă acum cu ardoare, ca dirijor, regizor şi scenarist, la resuscitarea nu doar a legendei politice a lui Ion Iliescu, ci a întregii tradiţii anti-democratice al cărei campion a fost şi rămâne fostul prim-secretar al CC al UTC, ministru al tineretului şi secretar al CC al PCR însărcinat cu ideologia, din timpul dictaturii lui Ceauşescu. Antonescu realizează, cu disperare, că dacă România chiar iese din criză, atunci “tomberon” scrie pe el. Şi asta îl roade foarte tare. Poate că mă repet, pe undeva, dar îmi place să aud asta: dacă Boc chiar reuşeşte să scoată România din criză, “tomberon” scrie pe el.

Romeo Popescu