Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!

Testul Viorica

M-a durut rău când vorbea Lucia Varga, o torționară a limbii române. Aș putea spune că l-am studiat aprofundat pe Petre Daea. I-am numărat lui Daea secundele cât îi făceau sunetele prin conductul auditiv și timpii comprehensivi ai creierului, apoi număram până deschide gura și cât durează până ies sunetele din ea. Mă distra ce auzeam. Râdeam cu nesaț!

Din rațiuni pe care nu s-a simțit nimeni obligat să ni le prezinte, aceste personaje au plonjat prin sita cu ochiuri mari a politicii. Sigur, nu sunt singurii și, oricum, au fost înaintați unui popor acomodat cu gângăvelile unui cismar analfabet. Deci, exista terenul de incultură și analfabetism acceptat.

Un izvor nesecat de proastă folosire al limbii române, actualul prim-ministru al României, doamna Viorica Dăncilă reprezintă în colecția mea, dacă pot califica astfel personajul, vârful lanțului trofic în materie de schingiuit limba română. Nu intrăm în analize de genul de ce există Viorica sau de ce un partid politic urcă sfertodocți în Palatul Victoria. Nu cred că mai are sens nici să ne îngrijorăm de modul cum va interpreta și va acționa Dăncilă pentru a scoate țara din impasul economic la care au dus-o cele trei guvernări PSD din ultimul an și jumătate. De vorbit am văzut cum vorbește, iar de citit, asemenea. Putem trage concluzia că înțelege semnele și până la urmă potrivește alăturând cuvintele. În mare, doar rău intenționat dacă ești nu poți afirma că totuși, dacă ești atent, nu înțelegi ce vrea să spună.

Lansez o întrebare: este suficient, în România lui 2018, indiferent de nivelul la care îți practici competența, să te înțelegi cu împrejurul prin sunete potrivite instinctual de informația transmisă de aparatul cognitiv către organul limbă?

Dacă ținem cont de uzanțele organismelor la care am aderat și la care tindem, de încă existența Academiei Române, o Viorica prim-ministru bănuită pe drept de analfabetism funcțional, este o dovadă de involuție a societății care pare să nu aibă nicio problemă cu prestația dumneaei.

Să iei parte la decizia ce influențează soarta unei națiuni este în esență o mare responsabilitate, o misiune nobilă și sfântă. O latură cu proiecție directă și impact asupra poporului o reprezintă puterea exemplului. Modelul de urmat. Ne rezumăm doar la modelul sfertodoct analfabet, deloc mai puțin periculos decât modelul hoț. Ambele de succes în socialismul comunist antedecembrist, dar se pare și în pseudo-capitalismul postdecembrist.

Cred că Viorica este climaxul alienării spirituale a națiunii. Un vortex al puterii și-a permis să o ducă pe culmea cea mai înaltă a unui stat. În concluzie, nimeni nu s-a temut de consecințele opiniei publice și din asta reiese că se poate.

Nu spun că dacă PSD a obținut 43 de procente din sufragiile electoratului, înseamnă că tot atâția aidoma Vioricăi viețuiesc în România. Dar, cei care vor înțelege limba dănciliană și o vor accepta, sunt complici cu degradarea acestui popor.

Premierul Viorica Dăncilă este o scuză intrinsecă a tuturor celor care nu dau doi bani pe școală, pe carte. O vituperare a limbii române și a oricărui act sinergic de ascensiune meritocratica. Un scuipat pe obrazul tuturor celor care și-au tocit coatele pe băncile școlilor. Un adjectiv.

Viorica este un test. Unul pe care, cel puțin eu, nu l-am dorit. Teleormănenca este o probă pentru stabilirea etalonului nivelului fiecăruia dintre noi. Din păcate, trist de mulți fac simbioză perfectă cu această Emil Bobu a neocomunismului.