Visul PSD e ajungerea la ciolan. Dar asta nu se poate cât Traian Băsescu e la Cotroceni. Aşadar, pentru ei, înlăturarea preşedintelui nu e un scop, ci un mijloc de a-şi atinge targhetul dorit. Atâta doar, că preşedintele este piedica cea mai mare în calea visului lor frumos. De-aia se opintesc să dărâme porţile Cotroceniului. Placa cu moţiunea de cenzură împotriva guvernului sau suspendarea conducătorului statului am mai auzit-o şi s-a dovedit zgâriată rău şi afonă. Cine urlă toata ziua „jos”, „jos”, „jos”? Politrucii din partidele unite care au pierdut alegerile. Nici n-a trecut un an de când bucuria lor a fost doar de-o noapte. Perdanţii, ofticaţi, fac, şi acum, mult zgomot, pentru nimic, fiind împinşi de la spate de infractorul SOV şi turnătorul securist Felix. Acum, în spiritul dărâmării democraţiei, s-a născut o nouă categorie politică: suspendacii. Suspendacii există printre noi, cum există şi răspândacii, şi zvonerii, şi tropăitorii, majoritatea pensionari din fostele cadre de nădejde ale trecutului. Ei sunt nişte oameni trişti care simt că nu se mai pot bucura de avantajele afacerilor cu statul şi toată ziua se gândesc cum să-l suspende pe preşedintele României. Traian Băsescu este ultima şi singura redută de luptă împotriva acaparării puterii de către mogulo-securişti. Este o luptă pe viaţă şi pe moarte în care miza este viitorul poporului român. Mogulo-securiştii, apăruţi, crescuţi şi ocrotiţi de regimul iliescian au făcut prima victimă, atunci când şi l-au subordonat pe preşedintele Constantinescu, un om slab şi şantajabil, speranţa de atunci pentru o societate morală. Mai apoi, au încercat aceeaşi figură şi cu preşedintele Băsescu, dar acesta… (surpriză!) s-a opus. În consecinţă, au început o campanie de presă furibundă, totală, diabolică, de distrugere a imaginii acestuia, de sabotare a tuturor acţiunilor şi de diabolizarea lui în faţa poporului. Campania a avut efectul scontat, într-o oarecare măsură, mai ales în rândul oamenilor săraci, în aşa numita “masă de manevră”. După cum se poate observa, campania mogulo-securiştilor s-a lovit de încăpăţânarea preşedintelui de a ceda, dovedindu-se a fi o nucă prea tare (până acum) pentru dinţii lor. Iar disperarea este tot mai mare! Aşa că mogulo-securiştii sunt gata să arunce ţara în haos, chiar şi într-un război civil, pentru a prelua, din nou, puterea. Aceste lucruri nu le înţeleg cei slabi de înger, care se lasă manipulaţi, de perspectiva utopică a unui paradis promis de mogulo-securişti, în cazul în care ar accede ei la putere. Oamenii disperaţi sunt dispuşi să creadă tot felul de gogoriţe, refuzând să vadă realitatea şi care, în loc să accepte că ţara este într-un mare impas şi doar munca tuturor ne poate readuce pe un făgaş normal, ajung să creadă tot felul de baliverne, precum că dacă alianţa PSD-PNL ar ajunge la putere, va curge lapte şi miere, ceea ce este, evident, ilogic. În concluzie, treaba, în ţara noastră, nu merge, datorită unor indivizi precum liderii opoziţiei şi slujitorii lor de partid. Aceştia se dau de ceasul morţi, se tânguiesc la (i)Realitatea şi la Antene, fac guverne ascunse, dau termene limită, fac anunţuri de greve la care cică ar trebui să participe 500.000 de oameni şi participă numai 5000 şi ăia plătiţi, fac trimiteri la integritatea preşedintelui (să dispară fizic, în 3 luni!), se iau de familiile preşedintelui şi a premierului, fac moţiuni de cenzură aiurea, încercă să cumpere parlamentari aparţinând arcului guvernamental, vor să facă puciuri şi să ne aducă cu 20 de ani înapoi. Şi ca să aibă susţinerea trecutului, au dat anunţ într-un ziar din Rusia că România este în faliment şi este incontrolabilă. Cine putea să facă acest lucru, în afara bolşevicilor cunoscuţi? Dacă în România Justiţia ar funcţiona măcar la jumătate din ceea ce ar presupune o justiţie eficientă, PSD ar avea după gratii mai mulţi demnitari decât au avut ţărăniştii şi liberalii, în total, pe vremea comuniştilor. În China şi în Coreea, Adrian Năstase ar fi fost de mult executat, pentru corupţie. Doar la noi, infractorul dovedit se poate ascunde în spatele imunităţilor, ani de zile şi se poate gândi la funcţii tot mai înalte în stat care să-i asigure, în continuare, imunitatea, în faţa legilor. Preşedintele Băsescu ar trebui susţinut fără rezerve pentru că dacă mogulo-securiştii se întorc la putere, încă 20 de ani (sau mai mult) vom intra într-o văgăună în care democraţia va fi un mit!
Romeo Popescu