Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!

Ruleta rusească la Oltchim

Negocierile dintre România şi misiunea comună Fondul Monetar Internaţional – Banca Mondială – Uniunea Europeană, finalizate în luna august, au condus la stabilirea zilei de 18 septembrie 2012 ca dată limită pentru ca Guvernul României să înainteze FMI documente oficiale din care să rezulte că în procesul de privatizare a Oltchim a fost desemnat câştigătorul procedurii publice de licitaţie pentru cumpărarea pachetului de acţiuni deţinut de statul român la SC Oltchim S.A. Conform memorandumului semnat, dacă privatizarea eşuează, Comisia Europeană are dreptul la redeschiderea dosarului împotriva României, privind acordarea de ajutoare de stat ilegale la Oltchim, iar FMI, care a creditat România cu peste 20 de miliarde de euro, poate cere intrarea societăţii în insolvenţă şi în lichidare, lucru pe care prim-ministrul Ponta s-a angajat să-l accepte. Mai sunt numai 5 zile şi vom putea cunoaşte adevărata faţă a guvernului care a promis că va încheia cu succes privatizarea. Sau intrarea în lichidare? Cred că nu întâmplător, acum, în ultima lună, înaintea privatizării, marile companii de stat au blocat activitatea Oltchim, până la anihilarea totală a funcţionării (Electrica – nu mai furnizează energie, Salrom – a blocat conturile bancare forţând intrarea în incidenţă bancară etc.). Şi, la fel de neîntâmplător, s-a schimbat procedura de privatizare, cu 30 de zile înainte de data licitaţiei, cunoscând faptul că nicio companie serioasă din lume nu va fi de acord să participe la o licitaţie la care se schimbă regulile după începerea procedurilor. Nu există niciun motiv pentru a presupune că USL vrea binele oamenilor mai mult decât alt partid. Nu există niciun motiv pentru a presupune că USL va gestiona economic ţara mai bine ca PDL. Niciunul. Absolut nicio faptă deosebită care să îndreptăţească speranţa. Doar vorbe repetate la nesfârşit. România devastată de corupţie şi de sărăcie, de nedreptate şi de inegalităţi sociale n-au creat-o, în principal, chiar USL-ul, cu PSD-ul care a guvernat singur 10 ani şi în coaliţie 1 an, PNL-ul care a guvernat singur 2 ani şi în coaliţie 6 ani, dintr-un total de 22. Ţara asta a ajuns aşa prin fapte şi acţiuni concrete ale celor care au fost la un moment sau altul la putere şi au semnat acte şi jecmăneli, din prostie sau hoţie personală. O ţară coruptă fără corupţi, dar cu prea mulţi ticăloşi cu stilouri. De ce s-a ajuns ca noi, fraierii de contribuabili, să “sponsorizăm” băncile? Pentru că mafia economică a impus insolvenţa Hidroelectricii şi lichidarea Oltchimului, făcând ca băncile care le-au creditat să se trezească fără şanse să-şi mai vadă banii înapoi. Prin urmare, Florin Georgescu de la Finanţe a găsit soluţia simplă: creditele pe care nu le vor mai plăti societăţile comerciale aflate în deficit vor fi recuperate de bănci de la noi, contribuabilii, iar Hidroelectrica şi Oltchim se vor vinde, pe nimic, celor cărora le datorează bani, adică “băieţilor deştepţi”. În ultimul timp, am luat cunoştinţă, cu stupoare, de declaraţiile politice ale ministrului Economiei Daniel Chiţoiu (vâlcean de origine). Prin cele spuse a făcut dovada clară că nu cunoaşte realitatea de la Oltchim şi, întrebat, nu a putut explica, logic şi cinstit, de ce nu vrea guvernul să pună în aplicare acordul cu UE de transformare a datoriilor în acţiuni. Guvernul Tăriceanu, din care făcea parte şi actualul consultant al PCC Sebastian Vlădescu, a redus, în 2007, capitalul social al Oltchim, până la valoarea de aproximativ 8 milioane, făcând posibil ca PCC să aibă aproximativ  20%, cu 2 milioane de euro investiţi într-o companie a cărei valoare este de aproximativ 1 miliard. Se pregătea compania, de fapt, atunci, pentru Patriciu, după toate probabilităţile. Numai că, renunţându-se la predestinaţie, din acel moment, Oltchim nu a mai făcut profit şi a avut închisă poarta oricărei bănci. După ce, cu efort, s-a reuşit, la UE, includerea datoriilor AVAS în capitalul social, totul a fost aruncat la gunoi. Astfel, guvernul va face cadou concurenţilor o societate pe care aceştia, în secunda doi, o vor închide, păstrând numai acea parte care nu le creează lor probleme şi aruncând la fier vechi 60% din capacitate. La ora actuală, Oltchim poate să vândă de 800 milioane de euro, dacă ar avea materia primă de la Arpechim. Şi piaţa ar înghiţi dublu, dacă s-ar investi în noi capacităţi şi în modernizări. Succesiv, OMV a închis piroliza şi apoi rafinăria, pentru a nu mai livra materie primă pentru Oltchim. Şi, deloc întâmplător, i-a vândut materie primă cu 50% mai scumpă decât preţul pieţii. Apoi, cum s-o fi făcut ca o societate aflată în proprietatea statului să plătească de două ori şi jumătate mai mult pe curentul electric decât ALRO, o companie privată? Sunt multe întrebări cărora nu le găsesc răspunsul acum, dar sper ca timpul să le “descifreze” şi pe acestea. Pentru că multe zvonuri încarcă procesul electoral de la iarnă, acuzând USL-ul de acţiune premeditată în lichidarea Oltchim, persistând şi în nedumerirea împiedicării demarării procedurilor de eliberare de către Eximbank a unei “garanţii”, în condiţiile în care managementul Oltchim a găsit sursa de finanţare a capitalului de lucru, printr-un trader de prim rang din Austria, la o bancă austriacă de prim rang care deţine una dintre cele mai mari bănci din România. Oare de ce anunţurile de privatizare ale Oltchim nu au fost difuzate şi popularizate în afara graniţelor ţării, prin misiunile economice ale ambasadelor României în străinătate, statul limitându-se numai la publicarea acestora în presa română şi în presa internaţională, ca şi cum Oltchim ar fi o căruţă scoasă la vânzare pe site-urile de specialitate de pe Internet? Vom vedea…

ROMEO POPESCU