Acasă Editorial România lucrurilor bine ascunse

România lucrurilor bine ascunse

Preşedintele României a convocat o nouă rundă de consultări cu liderii partidelor politice, pentru discuţii referitoare la cadrul juridic privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. În baza prerogativelor sale constituţionale de mediere, el a facilitat dialogul între societatea civilă, instituţiile cu competenţe în domeniul menţionat şi partidele politice. Cu această ocazie, participanţii „au semnat o iniţiativă legislativă” de tip Big Brother.

În 40 de minute s-a hotărât soarta pentru secole a unui întreg popor. Dar cine sunt acei decidenţi care şi-au permis o astfel de mârşăvie? Nici măcar o excepţie, nici măcar unul dintre ei nu a avut curajul la o obiecţie cât de mică. Toţi au executat cu umilinţă un ordin al altora. Presa nu a avut acces la începutul discuţiilor, iar în comunicatul transmis de Administraţia Prezidenţială nu s-a dezvăluit lista participanţilor, aşa că doar se intuieşte cine sunt semnatarii premierii înregistrate.

Graba cu care s-a forţat modificarea unei legi sensibile – legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice – poate fi explicată doar prin faptul că trebuie executat un ordin primit de afară. Că ai noştri conducători habar nu au că România este încă o democraţie neaşezată care permite mari abuzuri la aplicarea oricăror legi, nu este de mirare, dar cei de afară ar trebui să cunoască acest adevăr şi să o lase mai încet cu astfel de iniţiative bune acum doar pentru ei.

Oricum, atât Iohannis cât şi liderii întruniţi la Cotroceni devin o tot mai mare deziluzie. Afirmaţia că îi munceşte interesul naţional, irită. Interesul cui? Al lor? Mă aşteptam la ceva de gen: reducerea numărului de parlamentari, reglementarea imunităţii, modernizarea sistemului de vot, legi fiscale care să atragă investiţii. Când colo ei tot pe sub patul nostru caută!

Partidele politice nu mai reprezintă de mult „societatea civilă”. Societatea civilă este poporul şi acesta poate fi consultat numai prin referendum asupra unui subiect cunoscut, nu prin activităţi secrete şi ilegale ale birocraţilor care vor să îngrădească drepturile şi libertăţile constituţionale ale cetăţenilor. Începe să-mi lipsească Radio Europa Liberă care milita împotriva totalitarismului. Clasa politică are o cu totul o altă agendă decât populaţia. Suntem trataţi ca nişte sclavi în propria ţară, care de fapt nu ne mai aparţine. Mai rămâne o speranţă minimă la parlamentari care să nu voteze o astfel de lege murdară.

Iohannis a primit indicaţii de afară şi acum se perpeleşte să le aducă la îndeplinire pentru a-şi justifica mandatul în ochii ălora. Altfel nu s-ar grăbi. Se gudură pe lângă partide, pentru a-i fi părtaşi. Legea Big Brother este o lege catastrofală care atentează grav la libertăţile cetăţeneşti într-o Românie încă securistă. Cu vreo 2 luni în urmă când am văzut că dreapta nu are intenţia de a mătura guvernul Ponta ţinând cont de „revoluţia” petrecută la votul din 16.11.2014, îmi era teamă ca Iohannis să nu fie un Constantinescu „redivivus”.

Se pare că teama aceea se adevereşte. Păcat de visul celor ce au crezut în el. La Cotroceni a cântat cucuveaua, apoi a fost linişte, după care a cântat cucu iar de la o vreme este iarăşi linişte deplină. Oare să fi fost exterminat tot păsăretul?

PS – Consultări, consultări, vizite, vizite, mesaje, mesaje… Apă de ploaie. Neamţul se face că lucrează. Rezultate nema. Cum se anticipa, de altfel. Poate doar cu „Drumul preşedintelui” din Sibiu şi cu Proiectul „Prima Doamnă” poate să iasă ceva. Un demers timid al cultului personalităţii, cultivat, pare-se, pas cu pas. Ceea ce demonstrează că omul este de pe altă planetă.

image_pdfVezi ca PDFimage_printPrintează articolul

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.