Scandalul declanşat de liderii USL împotriva democraţiei şi a preşedintelui Traian Băsescu, nu mai conteneşte. De la puciul din 2012 încoace o ţinem tot într-un scandal politic, astfel că ne scapă multe din nenorocirile conducerii vieţii economice, politice şi sociale din ţară, nimeni nu mai apucă să analizeze ceva. Economia nu merge, politic stăm cum stăm, reforma din educaţie a fost blocată şi, în general, guvernarea pare cu totul lipsită de busolă. Epoca Adrian Năstase a rămas celebră prin subordonarea completă a justiţiei, blocarea sau trimiterea dosarelor în instanţă fiind decisă exclusiv la nivel politic. USL încearcă acum să reînnoade tradiţia, recenta răfuială cu procurorii DNA anunţând o reîntoarcere în vremuri pe care mulţi, inclusiv Comisia Europeană, sperau să nu le vadă reînviate.
După o secvenţă asemănătoare lui ianuarie 2012, cu un înalt funcţionar (dr. Arafat) abuzat de conducerea politică a statului (Băsescu), acum un procuror cu funcţie superioară (Papici) a fost mai mult decât abuzat verbal, anume a fost chiar retrogradat în urma unei ambuscade administrative pentru oprirea unui dosar important. Constatăm exact aceeaşi atitudine din anii ’50 faţă de intelectual şi munca lui, dispreţul cu care este tratat şi îndepărtat.
Iată cum Ponta – o persoană mediocră, un om care n-a muncit niciodată şi tot ce a realizat până acum a fost prin minciună şi şmecherie, aruncă la lada de gunoi o persoană cu merite, o persoană remarcabilă, considerând că e suficient ce a făcut. Victor Ponta nici măcar demagog nu este. Demagog este un termen prea generos pentru incapacitatea premierului de a se ridica măcar de ochii lumii la înălţimea funcţiei pe care o ocupă.
Anul trecut a fost tras de urechi în mod grosolan de familia politică europeană a preşedintelui Băsescu şi, mai discret (mutarea locului de desfăşurare a Congresului socialiştilor programat a se ţine în Bucureşti), de familia politică europeană proprie. A părut o vreme că a învăţat lecţia. Dar nu se vede. Ponta uită că principalii informatori ai cancelariilor occidentale sunt ambasadele proprii, iar acestea au şi ele televizoare şi îl văd când vorbeşte şi de la palatul Victoria şi de la Bistriţa. Oare lui i-o fi spus cineva? E un om prea mic, atât de mic încât şi Iliescu a simţit nevoia să i-o spună zilele trecute. Nicio masă fără peşte, niciun scandal fără „morala” lu’ Ilici Iliescu. Când eu afirm că mumia asta sovietică este far călăuzitor pentru hoţimea cea mai cinstită, mulţi mă acuză aiurea.
Ia să vedem unde îl doare acum pe Ponta mai tare, la protestele anti-RMGC sau cele pro-DNA? Un premier de ţară democrată poate să explice oricând în Vest: stimaţi investitori şi parteneri politici, noi, la guvern, suntem oameni serioşi, responsabili, dar ştiţi cum e, contra proiectelor miniere sau energetice se găsesc întotdeauna să strige nişte ecologişti radicali şi studenţi, ca peste tot în lume – Canada, SUA, UE, nu-i aşa? Noi îi lăsăm să se exprime liber în piaţă, chiar să blocheze traficul fără aprobare, îi respectăm, încercăm o abordare echilibrată, cu o legislaţie perfect armonizată cu standardele, bla, bla, bla… În schimb, e mult mai greu să explici în Occident că treci peste proceduri şi dai ordin procurorului general, teoretic independent, să demită un procuror şef de secţie exact în ziua când acesta finaliza contra cronometru rechizitoriul care-l viza pe vicepremierul Dragnea.
Asta e ceea ce nu se întâmplă nicăieri în altă parte şi face pe toată lumea să ridice sprânceana. Mai ales că partidul repetă la unison, în cap cu premierul: „este dosar politic, ne solidarizăm cu inculpatul”. Deci cum e, cântăreţii speranţei USL: ne-am întors la epoca Năstase sau nu?