Am asistat, în ultimele zile, la nişte evenimente, unul mai interesant decât celălalt. De la „spovedania” lui Turcescu până la pozele „incendiare” ale boului Gâdea (aşa i-a zis Rareş Bogdan). De curând, a apărut în scenă „spionul” Meleşcanu şi şeful său de campanie… Dogaru. Aşadar, serviciile secrete româneşti au candidat la preşedinţie.
Şeful spionajului extern candidează cu semnături adunate de colonelul (r) Dogaru, admirator al lui Dughin – ideologul lui Putin şi apropiat al extremiştilor de la Jobbik. Dogaru i-a făcut lista de semnături pentru candidatura la preşedinţie a lui Meleşcanu, şeful SIE. Aşa ceva este inadmisibil, miroase a trădare naţională. N-am avut şi n-am încredere în Meleşcanu. E doar tipul de „securist de omenie”. Cine a prins câte ceva din comunism ştie la ce mă refer. Deci n-am încredere în el deloc. Aşadar, ori cineva se pregăteşte să facă un film cu proşti (parcă Năstase zicea ceva de un rol într-un film, la ieşirea din penitenciar) ori asistăm la un joc (hoţii şi vardiştii) sau ceva de genul ăsta. Folosirea de „spărgători de voturi” gen Tăriceanu sau Diaconescu (Dan), nu e de mirare dar, apariţia lui Meleşcanu (asociat cu Dogaru) şef la SIE, aduce cu el un mare semn de întrebare.
Mircea Dogaru este şeful Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate. El a devenit cunoscut în iulie 2013, când presa centrală a prezentat un document semnat de el – în numele sindicatului şi Victor Ponta, Daniel Chiţoiu şi Daniel Constantin – în numele USL. Pe lista obiectivelor comune asumate de părţi în acel document se număra şi desfiinţarea celor mai importante instituţii de luptă împotriva corupţiei: Direcţia Naţională Anticorupţie, Agenţia Naţională de Integritate, Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii şi Curtea Constituţională. Dacă Dogaru şi-a menţinut cererile formulate în protocolul cu USL din 2012 şi Meleşcanu a acceptat, atunci cu toţii din ţara aceasta suntem într-un mare pericol. Fiindcă bănuiesc că, odată ce a fost înşelat, Dogaru şi-a luat măsuri puternice ca să nu mai piardă. Cine ştie ce „arme” are împotriva lui Meleşcanu. Prin urmare, dacă Dogaru şi-a menţinut cererile, Meleşcanu va acţiona în consecinţă.
În urmă cu un an, la jumătatea lunii septembrie, Mircea Dogaru a avut o întâlnire interesantă la Mânăstirea Snagov cu Aleksandr Dughin – considerat ideologul lui Vladimir Putin. La vremea respectivă, Dogaru a scris chiar şi un text elogios despre acesta. Dughin este profesor universitar şi fondatorul mişcării Eurasia. Textul înflăcărat scris de Dogaru după această întrevedere vorbeşte despre nevoia unui război împotriva „ofensivei globalismului”. „Cu acest prilej, preşedintele SCMD a explicat îndemnul lansat în ianuarie 2011 către omologii din Occident – Militari din toate ţările, uniţi-vă!”, scrie Dogaru pe blogul său.
Iar dacă acesta a promis să urmeze şi să respecte ideologia lui Aleksandr Dughin, va plăti ţara şi poporul, prin ieşirea din UE şi alte structuri internaţionale şi ne vom întoarce unde ne găseam în ’89. Fără îndoială că în structura teritorială Eurasia este prevăzută şi România în calculele lui Putin. Mă gândesc că Dogaru nu are o aşa mare influenţă în armata română şi că aceasta nu ne va vinde Rusiei. Totuşi, este dubios acceptul lui Meleşcanu de a colabora cu un individ ca Dogaru. Poate s-a înfrăţit cu dracu până trece puntea.
PS – Surse din sistemul imunitar al ţării ne-au informat că Meleşcanu, în schimbul strângerii de semnături, le-a promis sprijinitorilor săi să candideze ca reprezentant al Alternativei Naţionale, la cererea Societăţii Civile, programul candidatului cuprinzând, în totalitate, Contractul Social, abandonat de USL după ce se angajase prin semnarea lui la data de 14 iulie 2014. Totodată, Meleşcanu şi-a propus tranziţia spre normalitate şi revenirea la alegeri concomitente, parlamentare şi prezidenţiale.