Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!

Loţiunea de cenzură

Pe fondul recesiunii economice care a pus economia la pământ, dar şi a nenorocirilor ce ni le-au adus guvernările de până acum, PSD vrea să depună cea de-a doua moţiune de cenzură împotriva Guvernului Boc. După cum a declarat, Victor Ponta vrea o moţiune specială, deschisă, populară. O ciudăţenie, zic eu, care-l va compromite! După succesul moţiunii de cenzură de astă toamnă, când a căzut premierul Boc, dar a rămas neclintit pe loc, şi insuccesul celei din primăvară, când n-a căzut premierul Boc, dar a rămas tot neclintit pe loc, iată că Ponta se avântă într-o nouă campanie de semnături, cu aceeaşi idee fixă, de a-l scoate din joc pe premierul Boc. Începând cu scoaterea PDL de la guvernare şi demiterea preşedintelui, în 2007, PSD, PC şi PNL se ocupă cu ceea ce ştiu ele mai bine: destabilizare, lupta de clasă şi haos. Cum pot să facă aşa ceva? E criză şi în toată Europa se micşorează salariile şi se iau măsuri nepopulare cărora trebuie să ne supunem, nu să provocăm o revoluţie. Cei de la PSD sunt inconştienţi, deja. Dacă o mai ţin aşa, distrug toată ţara, lăsând, pentru proşti, impresia că alţii au făcut-o. Pe de-a-ntregul lor, social democraţii sunt de condamnat, pentru că insistă cu nişte aberaţii la infinit fără să fie clar ce urmăresc şi, mai ales, care sunt soluţiile problemelor pe care le generează. Deja, pensionarii au pierdut din puterea de cumpărare, mai mult de cei 15% care li s-ar fi luat fără manipularea PSD a Curţii Constituţionale. Mă aşteptam ca tinereţea lui Ponta să schimbe lucrurile, însă se pare că ăsta are mai puţină minte decât bătrânul Iliescu. Moţiunea de cenzură prin care a căzut Guvernul Boc, după ieşirea PSD-ului de la guvernare, a trecut pur şi simplu din raţiuni electorale. Jocul pervers al moţiunilor de cenzură se va întoarce, în timp, împotriva celor care le iniţiază. Alegeri anticipate? Ok, dacă o vor „Fidel Castro şi Che Guevara” ai politicii româneşti… Dar atunci, o să mai avem, în Parlament, încă două partide „revoluţionare”: Partidul Cătuşelor (aşa cum l-a intitulat DDD TV) şi Partidul Bălăceanca Mare, condus de V. C. Tudor. În acest moment, cele două „partide” ar intra fără probleme în Parlament, exemplul Becali, la Bruxelles, fiind grăitor. Într-o ţara în care I. L. Caragiale este mai actual că niciodată, nu mă mai miră nimic. Dar, după cum se arată, războiul de gherilă dintre liderii PSD şi Cabinetul Boc, pe măsurile de austeritate, pare să încline în favoarea puterii, după ce noua moţiune de cenzură social-democrată s-a împotmolit, la Parlament, la faza de strângere a semnăturilor. Aceasta era o ultimă tentativă de prelungire a circului politico-mediatic, în contextul în care liderii social-democraţi au încercat zilele trecute, fără succes, să racoleze trădători din arcul coaliţiei de la guvernare, pentru moţiunea pe care doresc să o depună în plen când obţin cele 236 de semnături necesare. Comportamentul acestor tipi este de o imbecilitate fără limită. Parcă sunt de pe altă planetă. Parcă vor răul acestei ţări. Se fac că nu văd că România are nevoie de legi bune, de muncă, etc. Ştiu una şi bună: moţiuni. Dacă nu scăpam de ei, este rău. Credeam că Ponta dacă este tânăr induce un suflu nou în politică, dar acum văd că este dezorientat, depăşit de realitate, limitat intelectual şi fără nicio perspectivă. Eu nu vreau o moţiune pentru scoaterea PSD în afara legii, ci numai pentru trezirea lui la realităţile româneşti. Nu există ceva sau cineva care să fi făcut mai mult rău României decât acest partid de făţarnici, demagogi, diletanţi şi incompetenţi sadea, care folosesc, la perfecţie, unealta minciunii, pentru a prosti electoratul ignorant şi a-l amăgi cu pomeni iluzorii, dar plătite mai apoi, din greu, de toată lumea. Au demolat economia, prin legi aberante impuse cu complicitatea CCR şi acum dau vina pe guvern, ei sunt curaţi ca lacrima, nici rahat n-au mâncat, nici gura nu le miroase. Când văd mutra lui Geoană sau a lui Ponta parcă încep să-l înţeleg pe John Wilkes Booth. Cum a ajuns România în această situaţie? De la începutul crizei economice, guvernele nu a luat nicio măsură reală de redresare a economiei, ci s-a împrumutat de pe pieţele externe, de la FMI şi de la Comisia Europeană, cu 19,95 miliarde de euro. Astfel, datoria externă a României a ajuns la peste 30% din PIB. Aparatul bugetar supradimensionat, sistemul social bolnav şi fiscalitatea plină de hibe au contribuit decisiv la intrarea economiei României pe un făgaş periculos. Singurul scop al Guvernului, în acest moment, este obţinerea celei de-a cincia tranşe de la FMI, fără de care România ar putea intra în incapacitate de plată. Însă mijloacele alese, respectiv majorarea TVA de la 19% la 24%, este o măsură care în acest moment va duce la creşterea preţurilor, a numărului de falimente şi, în final, va sărăci populaţia. Câtă ipocrizie şi demagogie la fruntaşii opoziţiei! Această golăneală a pesediştilor, peciştilor şi peneliştilor, care votează legile austerităţii, pe care le-au blamat înainte şi, în acelaşi timp, strâng semnături pentru o altă „loţiune”, arată o lipsă crasă de responsabilitate. În acelaşi timp, ei se pot spăla pe mâini, în cazul în care ajung la guvernare, spunând simplu, conform legii, că trebuie să aplice măsurile de austeritate, acuzându-i, în continuare, tot pe „criminalul” Boc şi pe „dictatorul” Băsescu!

ROMEO POPESCU