Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!

Gustul amar al înfrângerii

Motto: Atotputernicii zilei au mai dus un mort la groapă, poporul doarme fericit, de veghe îi stau aleşii Sâmbătă, pedeliştii şi-au ales conducerea, după o zi marcată de scandaluri sau aplauze frenetice, tămâieri şi acuzaţii, discursuri mobilizatoare sau alocuţiuni amuzante. Am crezut că doar USL-ul a făcut circul suprem la congresul lor, dar PDL-ul a comis-o şi el, demonstrându-mi, încă o dată, dacă mai era nevoie, că toate partidele din România au aceleaşi apucături şi sunt de fapt reminiscenţele partidului comunist. Sunt toţi o apă şi un pământ dar luptă separat pentru putere şi bani. Suflarea democrat-liberală care s-a adunat, în Convenţie, la Romexpo, a căzut pradă unor oameni avizi după ciolan, probabil loiali actualei guvernări. Victoria lui Vasile Blaga este discutabilă şi, în mod normal, ea nu ar fi putut fi anunţată oficial până după soluţionarea contestaţiei Elenei Udrea. Scorul strâns şi suspiciunile, spectacolul teribil de după aflarea rezultatelor, toate au împins PDL în pragul sciziunii. În loc să calmeze spiritele, Vasile Blaga a făcut o declaraţie de învingător belicoasă, încărcată de resentimente şi reproşuri la adresa aripii Udrea. Despre faptul că reformiştii erau pe picior de plecare se vorbea demult. Dar era nevoie de mai mult pentru dezintegrarea PDL. Şi acel ceva mai mult îi aparţine lui Traian Băsescu, care a spus “adio” portocaliilor. În sfârşit, s-a separat grâul de neghină! S-a dovedit, în cele din urmă, că PDL-ul lui Blaga poartă răspunderea ascensiunii de acum a neo-comuniştilor la guvernare. Toate partidele care se definesc a fi de Dreapta trebuie să-şi schimbe complet discursul. În primul rând, să renunţe la a se mai defini de Dreapta, pentru că, indirect, electoratul înţelege că USL-ul este de Stânga. Acum, lupta nu se duce între Stânga şi Dreapta, ci între cei care au furat, care vor să fure şi în continuare şi să scape de puşcărie (pe de-o parte) şi cei care vor democraţie, stat de drept, echitate, pedepsirea infractorilor, justiţie independentă şi corectă (pe de altă parte). “Reformiştii” ar trebui să plece dintr-un PDL care nu se poate desprinde de corupţii baroni locali. E nevoie de un nou partid curat de dreapta. E nevoie de o curăţenie totală în politica românească. Cei de acum, eu şi mulţi ca mine, credem că nu ne reprezintă, dar, din păcate, se votează după criteriul “ăia parcă-s un pic mai buni” sau “mai rău de aşa nu se poate”. Indiferent cât de antipatic ori de urât ar fi PDL, reprezentă, totuşi, ceea ce se numea opoziţie, era o voce care inhibă măcar excesele puterii, derapajele ei. După scandalul de la Convenţie, PDL este compromis, terminat ca partid politic, iar parlamentarii lui sunt pradă sigură pentru USL. Efectul? Fără o opoziţie, forţa politică de guvernământ nu poate merge decât în direcţia arbitrariului, abuzului, dispreţului faţă de lege, adică va fi după chipul şi înfăţişarea lui Năstase, Voiculescu, Vântu. Ce a reprezentat odată PDL nu se va mai repeta. Pentru că nici Udrea şi nici Blaga nu pot. În ultimii 24 de ani, doar doi oameni au marcat viaţa politică românească: Ion Iliescu şi Traian Băsescu. PDL a fost ceea ce a fost, a reprezentat ceea ce a reprezentat, datorită Preşedintelui. Acum trebuie să trăiască pe cont propriu sau să beneficieze de eterna şansă a partidelor de opoziţie, incompetenţa celor de la putere. Udrea sau Macovei nu ar fi putut câştiga alegerile pentru că PDL este un partid construit de sus în jos. La baza partidului nu stă electoratul, ci primarii, consilierii locali şi judeţeni. Aceştia duc “greul”, în organizarea şi funcţionarea partidului, a alegerilor. Ei îşi împart funcţii şi şpăgi. Pe ei nu-i interesează dacă ţi-e ţie bine. Să le fie numai lor. Azi, asta a însemnat că nu trebuie să câştige Udrea sau Macovei. Mâine, probabil, va însemna că trebuie să se mute la PSD sau PNL… sau să fure fără număr, ca să poată cumpăra suficiente voturi la următoarele alegeri. Cumva, se vor descurca ei, poimâine. Tu nu contezi pentru că nu faci niciun efort ca să contezi. Niciodată în istoria post-decembristă nu au trădat primarii unui partid de opoziţie, aşa cum au făcut-o cei din PDL, la parlamentarele din 2012. Văd că n-are nimeni curajul să o spună. Păi, să spun eu. PDL a pierdut net 500.000 de voturi între locale şi parlamentare. Cauza principală: primarii şi activiştii au trădat, au făcut înţelegeri pe sub masă cu USL. Sunt ei vinovaţi? Sunt. Dar de ce au făcut asta? Păi, când însuşi preşedintele partidului fuge din colegiul în care a candidat în 2008 şi se refugiază la Timiş, ce să creadă activiştii şi primarii? Că vine apocalipsa, normal. Declaraţia de adio a preşedintelui Băsescu este extrem de importantă şi termină un ciclu politic. Curajul său de a alege să construiască altceva decât ceea ce propune PDL, este de salutat. Un partid care îşi propune doar să fie sperietoarea altui partid, nu are niciun sens. Nici civic, nici politic, nici social. Fie că rateul PDL (în ochii mei PDL a pierdut şansa de a deveni un adevărat partid de dreapta) să fie semnalul naşterii unei alte forţe de dreapta, fără pietrele de moară de care vorbea domnul preşedinte. ROMEO POPESCU