Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!

Este vremea marii bejenii!

Mai sunt câteva zile şi “Trofeul Calităţii” va intra în istorie. Şi astfel, Justiţia română va amâna sine die şansa noastră de integrare în lumea civilizată. Justiţia este ultima baricadă a democraţiei, iar judecătorul este esenţa statului! Dacă dispare acest pilon structural, toată construcţia se va prăbuşi. Ceea ce îngrijorează şi îi face pe tineri să se gândească să plece din ţară. Zilele acestea se desfăşoară un spectacol macabru, costisitor pentru democraţie şi imaginea ţării în lume. Mai sunt 11 zile până la prescrierea faptelor de corupţie ale fostului premier pesedist menţionate în dosarul “Trofeul Calităţii”. Şi să vezi atunci ruşine, dar şi bucurie în tabăra guvernanţilor de la Grivco. Procesul se află pe rol din anul 2005. De 7ani, deci. Inculpatul a fost acuzat că a mascat strângerea de fonduri pentru campania prezidenţială din 2004, printr-un simpozion organizat de Inspectoratul de Stat în Construcţii. Pentru a participa la eveniment, o persoană fizică a trebuit să plătească aproximativ 125 de euro, iar o firmă – aproape 400 de euro. S-au strâns, în total, 1,6 milioane de euro, bani care ar fi ajuns la patru companii controlate de apropiaţii lui Năstase. Şmecheria acestuia nu a fost una de găinar clasic, din ăla care este prins cu găina sub palton. Nu. A fost nevoie de multă muncă, de multe dovezi, dificil şi foarte dificil de obţinut, ţinând seama de potenţa financiară şi poziţia politică a distinsului dumneavoastră domn Năstase. Deci Parchetul, DNA, toţi cei care au lucrat la acest caz nu au avut un caz…  aşa, simplu, prinzi hoţul, ai un martor, hoţul recunoaşte spăşit că a furat “ca să mâncă şi gura lui”, şi îl trimiţi în instanţă. Adrian Năstase este profesor de drept, deci ştie cam cum să se apere şi cam cum să producă probe în sensul dezvinovăţirii sale. Adrian Năstase îşi poate permite să plătească cei mai buni avocaţi şi să mituiască cei mai “incoruptibili” magistraţi. Deci tergiversarea procesului său are explicaţii destul de solide. El ştie foarte bine, dimineaţa, când se uită în oglindă, cât este de vinovat. Ştie de ce s-au adunat banii pentru Trofeul Calităţii şi unde s-au dus. Ştie că toată povestea cu persecuţia sa politică este doar o strategie de imagine, un mit. Nu există niciun dubiu cu privire la acest aspect. Însă gestul tovarăşului Ponta de a-l scoate nevinovat prin uşa din dos a Tribunalului nu poate fi explicat. Întrebarea este dacă prim-ministrul Victor Ponta are idee cât de gravă este situaţia produsă prin toate manevrele menite să-l favorizeze pe inculpatul Adrian Năstase. Profilul său moral este unul încărcat. El a mai fost vinovat şi în celelalte cazuri instrumentate de procurori; la unul s-a prescris, iar la celălalt nu s-a putut dovedi legătura dintre numirea lui Melinescu şi distrugerea dosarului respectiv. Totul este atât de clar, că doar răuvoitorii pot spune că “Trofeul Calităţii” e dosar politic. Miercuri, la noul termen din dosarul în care este judecat, procurorii DNA le-au cerut judecătorilor Înaltei Curţi să-l întrebe pe inculpat dacă a discutat telefonic cu şeful Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC) de la acea dată, Constantin Grăjdan, în data de 22 mai, la 5 dimineaţa. Era chiar în ziua în care ISC a depus solicitarea privind retragerea ca parte civilă din dosar. Procurorul DNA a depus în instanţă două acte care ar dovedi faptul că există o interceptare telefonică din acea dată. Năstase a recunoscut faptul că a existat o discuţie, însă a susţinut că n-a fost vorba de dosarul din instanţă. Şi aşa, pentru că niciunul nu avea în minte procesul Trofeul Calităţii, şi este o pură întâmplare ca în aceeaşi zi, noul director ISC numit de Victor Ponta, având cugetul apăsat de câţiva ani, a înregistrat pe şest şi depus acea hârtie reparatoare. Sunt atât de cusute cu aţă albă declaraţiile lor, ca insultă pentru inteligenţa românilor, în general, şi a procurorilor, în special, este evidentă. Ce a făcut actualul premier, trecând în subordinea guvernului Inspectoratul şi numindu-l în funcţia de director general pe un ofiţer pensionar, vasal PSD-ului, este grav. Este un atentat la siguranţa naţională. Mişcarea lui Ponta cu spălarea lui Năstase este un act de o gravitate maximă. Nu se poate ca un premier să facă numiri doar pentru a obstrucţiona justiţia. Să acopere fapte de corupţie. Ce face SRI-ul?, pentru că, dincolo de toate acestea, cineva trebuie să fie foarte îngrijorat de cele întâmplate în procesul “Trofeul Calităţii”. Avem nevoie de schimbare. Desigur. Dar schimbare, nu restauraţie. De o nouă generaţie de oameni politici, nu o veche generaţie de circari obosiţi. Justiţie, nu mafie. Occident, nu Rusia. Actorul Reagan, nu rectorul Putin. Libertate, nu dependenţă. Muncă, nu lene. Responsabilitate, nu chiul. Capitalism, nu socialism. Stat minimal, nu dictatură „baby sitter”. Autenticitate, nu impostură. Politicieni, nu rakeţi. Vise… Din păcate, Victor Ponta a confirmat rapid cele mai negre suspiciuni printr-o înlănţuire de fapte pe care e greu, dacă nu imposibil, să le socoteşti nepremeditate, fapte având ca scop dacă nu forţarea unei achitări a lui Adrian Năstase în dosarul „Trofeul Calităţii”, măcar împingerea verdictului definitiv şi irevocabil dincolo de termenul de prescripţie. El nu păcăleşte, cu mişcarea sa, în cazul Năstase, decât pe cei care vor să fie păcăliţi.

PS – În contextul celor întâmplate până acum, cu siguranţă, pe români i-a înnebunit democraţia. Nu mai spun de politicieni care sunt primii nebuni. A avut dreptate Băsescu când le-a spus românilor din diaspora americană, că nu le poate da motive de reîntoarcere în ţară, doar motive să rămână acolo. Cine mai crede că România va ajunge, vreodată, o ţară civilizată să rămână, pe loc, acasă…