Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!

Dacă justiţie nu e, nimic nu e!

Politica iliesciană a asigurat câmp deschis hoţilor, şarlatanilor, semi-docţilor, a înşurubat imoralitatea în procuratură, în actul de justiţie, a lansat o clasă politică coruptă, pusă pe jaf. Scopul primordial al acestei politici, aplicată din plin şi în Justiţie, a fost şi a rămas în vigoare: să nu fie atinşi nici cu o floare foştii securişti şi activişti, aceştia să fie ajutaţi să înşface puterea la toate nivelurile, să îşi edifice o reţea exclusivistă, să anihileze orice tentativă de democratizare reală a ţării. Numai cei ce au bătut palma cu diavolul, pe faţă sau pe-ascuns, au primit câte o bucată din bogăţiile ţării, au primit puterea de a tăia şi a spânzura. Constituţia şi legile au fost făcute ca să menţină apele tulburi, să poată scăpa hoţii printre degete, cei jegoşi şi, mai ales, cei cu gulere albe. Nu se mai poate ieşi din groapa în care a împins Ion Iliescu ţara, decât dacă societatea civilă (cea care nu se află încă sub controlul lui Iliescu şi al “derivaţilor” acestuia) va avea curajul să îi apere pe cei care conduc azi procuratura (inclusiv DNA) şi dacă o vor aduce pe Monica Macovei în postul de ministru al justiţiei. Este indispensabilă intransigenţa absolută în Justiţie. Este necesară o schimbare urgentă a Constituţiei, o epurare temeinică a legislaţiei elaborate în conceptul politico-administrativ “Iliescu”. De teama unei justiţii implacabile, hoţii care au furat masiv ţara şi o ţin sub control sar ca arşi când aud de “republica prezidenţială”, spunând că asta distruge “democraţia” existentă în România. Astfel că numai societatea civilă mai poate să facă lumină în ţară, să deschidă drum unei noi clase politice, să purifice Justiţia. Dacă societatea civilă nu va trece de la vorbe la fapte, lucrurile vor merge din rău în mai rău, degradarea se va accentua rapid, decalajul faţă de ţările democratice va creşte nerecuperabil, pe vecie. Deşi actele de corupţie afectează imaginea tuturor partidelor (inclusiv a PDL), nervozitatea liderilor PSD, PNL şi PC are directa legătură cu schimbările din Justiţie. Scadenţele sunt presante. Pentru primăvara acestui an, există noi termene în dosarele Adrian Năstase, Mihai Necolaiciuc (modest ceferist, proprietar de vile în West Palm Beach), Iosif Mihai Puwak (soţul doamnei Hildegard Puwak, ex-ministru PSD), Vasile Cutean (pseudo-revoluţionar, membru PSD) etc. Dincolo de răzbunarea politică faţă de preşedintele Băsescu, obiectivul nedeclarat al suspendării acestuia este anihilarea sau amputarea DNA (structură care poate fi desfiinţată ori reinventată printr-o simplă lege organică). În cei 21 de ani de aşa-zisă democraţie, armele PSD au fost mineriadele, promisiunile, pomenile electorale, mititei, bere, manele, filmuleţe trucate, minciuni şi proteste de stradă cu sindicatul bugetar. În momentul în care PSD va reveni la putere, toţi judecătorii şi procurorii care au anchetat, arestat sau trimis în judecată lideri sau simpli membri PSD ar urma să fie daţi afară din magistratură şi chiar să se aleagă cu dosare penale pentru abuz, spun surse din partid. Nu ar fi pentru prima dată când PSD (fost PDSR) s-ar răzbuna pe magistraţii care au dispus sau care au coordonat anchete împotriva liderilor acestui partid. În anul 2001, în ianuarie, la scurt timp după ce la Palatul Cotroceni s-a instalat Ion Iliescu, iar în Palatul Victoria – Guvernul Adrian Năstase, PSD a început hărţuirea procurorilor care au lucrat la dosare care îi vizau pe liderii PSD (atunci PDSR). Atunci au fost hărţuiţi procurorii care au lucrat în dosarele contrabandei cu produse petroliere către fosta Iugoslavie sau ale contrabandei cu ţigări către ţări europene (dosarul “Porţelanul”), în dosarele afişelor electorale pentru Ion Iliescu, în dosarul “firului roşu” cu Moscova, în dosarele devalizării Bancorex cu peste 3 miliarde de dolari – pierderi preluate la datoria publică. Acum, Victor Ponta, fostul lacheu al aşa- zisului corp de control (de muşamalizare) al lui Năstase, trece printr-un moment greu, cu un partid rămas fără fundaţia pe care s-a clădit. Până una alta, Ponta, dacă trece de un examen psihiatric, se face vinovat de acţiuni bine precizate de Codul Penal, alături de Crin Antonescu repliat ca un Fidel Castro emasculat pe lângă un Che Guevara de Ferentari – într-o alianţă a recidiviştilor care au sărit la gâtul Justiţiei ameninţând procurorii cu decapitarea, promiţând că DNA va fi destructurat, iar judecătorii “care fac jocul DNA” vor plăti cu capul. “Presiunile asupra noastră vor fi grave şi le spun curaj alor noştri şi celor din societate capabili să creadă că există o alternativă”, a declarat Antonescu. Din acest fragment de discurs, înţelegem că “alternativa” lui Antonescu şi Ponta este o justiţie subjugată de politic, pe modelul instaurat de mercenarii din cloaca pestilenţială a organizaţiei de tip mafiot a lui Năstase şi Iliescu până în 2004. Din câte se va observa, PDL câştigă din greşelile motanilor tineri şi fără cap, Ponta şi Antonescu. Nu cred că îl mai spală vreo apă pe procurorul Ponta care a fost în stare să spună că instanţele de judecată trebuiesc boicotate şi sediile PDL-ului trebuiesc supuse asediului. Fraierul a întors toată istoria la anii 1990 şi a arătat că PSD-ul este acelaşi partid mânuit de un alt nume dar cu acelaşi chip de stalinist de tip nou iliescian. Instigarea la violenţă a populaţiei, şi presiunea care se creează în acest mod asupra Justiţiei, este de neconceput într-un stat de drept, fie el şi cel mai sărac din Uniunea Europeană, aşa cum este România. Nu Brucan cu cei 20 de ani ai lui e vinovat pentru ce se întâmplă în România, ci poporul moale ca o mămăligă. România este victima propriului său alegător.

Romeo Popescu