Motto: Orice asemănare cu realitatea este inexplicabilă
O ştire bombă ne-a bucurat sufletul: celebrul lider al MISA, Gregorian Bivolaru, a fost arestat în Franţa. Acesta avea asupra sa acte false bulgăreşti şi a fost prins în urma colaborării dintre poliţiştii români şi Interpol. Suportul informativ a fost asigurat de SIE. ”Profesorul de yoga” era căutat din anul 2005, atunci când s-a sustras urmăririi penale, în procesul în care era judecat pentru act sexual cu un minor în formă continuată, pentru trafic de minori şi trecere frauduloasă a frontierei.
Povestea lui Gregorian Bivolaru începe în urmă cu 63 de ani, în satul Tărtăşeşti (Dâmboviţa). Satul este cunoscut ca fiind localitatea unde au copilărit fostul premier al României, Adrian Năstase, fostul general Toma Zaharia şi afaceristul Marian Bucur, patronul restaurantului Capşa. Gregorian este frate de tată cu fostul deputat PDSR, Gabriel Bivolaru (49 de ani), condamnat pentru mai multe credite frauduloase luate de la BRD. Gregorian a făcut şcoala în Tărtăşeşti, iar în timpul liceului a fost luat de mama sa la Bucureşti. În 1971 a absolvit liceul Gheorghe Şincai şi s-a angajat instalator la Metrou.
Fondatorul MISA a fost trimis în judecată, în august 2004. În aprilie 2005, el a fost arestat în Suedia, la solicitarea autorităţilor române care au cerut, apoi, extrădarea lui Bivolaru. Autorităţile suedeze au respins cererea, în noiembrie 2005. Ulterior, în decembrie 2005, „Guru” a primit azil politic din partea autorităţilor suedeze. Între timp, în ţară, a continuat procesul în care liderul yoghinilor MISA era judecat pentru trei fapte penale. Ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecătorii l-au citat, atât cu numele real, cât şi cu noul său nume, Magnus Aurolsson. Pe 14 iunie 2013, Gregorian Bivolaru a fost condamnat, definitiv, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la şase ani de închisoare cu executare, pentru act sexual cu un minor în formă continuată. El a fost considerat de foştii săi adepţi – cei care l-au părăsit nemulţumiţi – ca fiind Jim Jones al României. Bine că l-au oprit înainte de a-şi „sinucide” toţi adepţii, toţi enoriaşii. Acum a ajuns să-şi facă „meditaţia” la celulă şi sunt convins că toţi ceilalţi colegi îl vor ajuta să îşi continue urino-terapia. Poate vor contribui şi gardienii.
Nu cunosc dosarul individului, dar ştiu că până în 2005 clasa politică îl folosea drept cortină de fum ca să distragă atenţia publică de la hoţia lor. Omul ăsta a avut succes datorită nivelului scăzut de cultură a populaţiei, pentru că un procent din societate doreşte idei noi şi experienţe diferite. Gregorian Bivolaru susţinea în cadrul învăţăturii sale despre yoga, că practicarea sexului era un mijloc de eliberare spirituală şi, mai mult, sexul permitea fetei care practica yoga să ajungă rapid la un nivel ridicat de spiritualitate tantrică. Oricum, „gurul” şi cu „caritasul” pot fi numiţi metrologii (ăia cu măsuratul) prostiei în România. Dacă făcea numai figuri de yoga, era treaba lui, atâta timp cât există destulă prostime, la noi, sa cotizeze. De fapt, el şi cu ăla de a inventat „caritas”-ul au etalonat prostia la români. Dar dacă a făcut sex cu minore, atunci are de plătit o „factură” la mititica. Oricum, are 63 de ani, aşa că face şi el arest ca şi Costică Voicu (şi dracu-i mai înşiră pe toţi), vreo 1/3 din pedeapsă, mai baga o carte ştiintifico – fantastică despre băutul urinei proprii, că sclerozaţi şi ţicniţi cu bani ce cred în asemenea „tratamente” avem să dăm şi la export.
Prin anii ’60, în State, pe ritmul melodiei „Give peace a chance” a lui John Lennon, se cordeau la grămadă, fără jenă, prin tabere de corturi, unde nişte unii protestau împotriva războiului din Vietnam. Se umbla în pielea goală, fără complexe. Desigur că încasau “bulăneli” la greu de la poliţiştii americani. Începuse hippy modernizarea, „revoluţia Beatles”, tot un fel de MISA, dar fără „urino-terapie”, doar sex-therapie.
P.S. – Ani de zile, Gregorian Bivolaru, stafful MISA şi adepţii Gurului din umbră s-au luptat cu presa din România. Fiecare jurnalist care îndrăznea să dezvăluie aspectele negative ale Mişcării era dat imediat în judecată şi târât ani de zile prin procese. În această situaţie ne aflam şi noi, avocaţii infractorului intentându-ne un proces prin care, pentru 2 pamflete publicate la rubrica “Te umpli de râs pe piept”, ne-au cerut despăgubiri de 20.000 de euro.