Tocmai când am crezut că circul devine letargic și întrezăream un somn social cu iz de resemnare, mi-a dat coana Viorica o zmetie peste urechi de mi s-au cutremurat timpanele. Probabil încălzită de reprezentația penibilă pe care a dat-o în Parlamentul European, unde s-a răstit la Europa și a pus-o la punct cu vorbe apăsate de ocară, țățica de Teleorman a glăsuit către națiune cu multă încredere în sine și aroganță : v-am scos din noroaie ! Las de-o parte imbecilitatea falsei afirmații de care te izbești când umbli cu mașina pe potecile României numite străzi și autostrazi, care cu greu au depășit rangul de drum forestier în ultimii treizeci de ani și mă aplec asupra tupeului cumva inoculat de golanul care-i mânuiește sforile. Această femeie, în realitate o atrocitate națională emanată din standardele joase ale politicii autohtone, ne bate obrazul că nu-i suntem recunoscători pentru faptul că ne-a scos din mizerie. Mai departe de perorațiile-i analfabete, mi se păruse o femeie cu bun-simț, chiar jenată pe de-o parte de căciula prea mare sub care a fost împinsă să intre de un Dragnea disperat că nimeni din PSD nu-i mai servea fără cârtire interesele.
Analizându-i intonația și răsucirea gâtului ce-i ține capul din care a răzbătut o privire serioasă și acuzatoare, am simțit că Viorica crede în mesianismul ei și-n misiunea ei divină. A ajuns ea la concluzia că noi trebuie să-i fim recunoscători că a abandonat cratițele cu sarmale și mătura din nuiele ca să ne facă să gustăm civilizația. De fapt, ca să lămurim un lucru important, țățica nu se adresa în mod special simpatizanților PSD, ci contestatarilor acestui regim nociv, în bună parte oameni cu ceva materie cenușie, căci Viorica știe exact cine n-o vrea. Adică, spusele domniei ei sunt un fel de vă credeți voi ‘telectualii lu’ pește sărat care vorbiți corect limba română și mă calificați pe mine drept analfabetă, da’ tot augusta ei persoană ne-a scăpat de nămolul din fața casei. Ceva de genul vă credeți dăștepți, da’ nu sunteți în stare voi să dezvoltați țara că nu limba română asfaltează. E drept, degeaba ai ungiile tăiate și mâinile și picioarele curate, că nu ele conduc mașina, ci creierul. Însă la doamna prim ministru organul acesta este o glumă proastă. Se zice că, până nu se suie-n pom, maimuței nu-I vezi curul … Și, întoarsă de la Bruxelles, de pe ultima creangă a arborelui politic, Vioarica și-a dat arama pe față. Ne-a arătat câți bani dă ea pe noi, în comparație cu ea. Toată grămada de intelectuali ai României nu valoraează în fața dânsei nici cât o ceapă degerată. Norocul nostru că a acceptat ea să conducă Guvernul și să sfințească patria.
Fă, Viorico, tu chiar nu vezi cât de proastă ești ? Tu chiar nu pricepi că până și comuniștii i-au dat lui Bobu o funcție, dar prim ministru nu l-au făcut, fă, că era tamp și-i făcea de râs când deschidea gura ! Ia ia-ți catrafusele și cară-te la Teleorman, că ne doare sufletul când scapi pe sticlă și să ne uităm la tine fără sonor la televizor ar fi ca și cum ne-am duce la circul de stat legați la ochi. Pleacă, fă, să vezi că ne descurcăm noi ! Mai bine ne luăm toți cizme și umblăm așa prin noroaie decât să te vedem pe tine dată-n stambă.
Bă, proștilor, v-am scos din mizerie !
