Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!

Alianţa haitei

Problema majorităţii românilor, în special a celor care trăiesc în modestie şi sărăcie, şi trăiesc greu, cocoşaţi de taxe şi impozite, este că manipularea, ura şi dezbinarea îi împiedică să vadă lucrurile clar. Li se spune, zilnic, prin mass-media, că Băsescu e de vină, Băsescu e scandalagiu, Băsescu e beţiv etc. şi atunci îl văd pe acesta ca unic vinovat al greutăţilor vieţii de azi. Dar câinele latră şi ursul merge mai departe. Îmi place că preşedintele Băsescu are curaj să-i înfrunte pe rechini şi cel puţin a încercat să pună ceva ordine într-o ţară coruptă unde securiştii şi comuniştii au avut pâinea şi cuţitul din 1947 şi până azi. A încercat să facă reforme şi reformele nu se fac fără sacrificii pentru cetăţean, pentru că, oriunde, chiar şi-n Germania, măsurile de austeritate le-a suportat cetăţeanul de rând, nu bogătaşii. Şi asta a nemulţumit. Acum, în România, s-a ajuns la o paranoia generală, alimentată de cei interesaţi, că dacă e dat jos Băsescu, imediat Crin, Ponta şi Voiculescu schimbă totul, apar din senin investitorii, scade şomajul şi cresc salariile şi pensiile, îl bagă la puşcărie pe Băsescu şi se încing horele pe stradă. Iar ca să dea un astfel de semnal, cei trei au pus de o alianţă imorală. În loc să refacă credibilitatea PNL astfel încât să îl transforme într-un partid onorabil, care să fie capabil să preia steagul dreptei după eventualul dezastru al PDL, Antonescu este pe cale să înece PNL în abjecţia voiculesciană şi apoi să-i dea lovitura de graţie prin asocierea cu PSD-ul pontist. Într-o ţară deja cu probleme, o ţară sărăcită şi instabilă politic, acuzată de UE de corupţie, unde birocraţia e la ea acasă, nu vine nimeni să investească, să-şi rişte banii. Acesta-i adevărul, iar restul este abureală politică. Băsescu nu mai poate candida la preşedinţia României. De aceea, trebuie căutat un tânăr intelectual ce vrea să continue modernizarea ţării începută de el. Nu trebuie, sub nicio formă, să ne întoarcem la trecutul comunist. Băsescu, cu bune cu rele, a avut curajul să se opună „sistemului” condus de securişti ori urmaşii acestora, chiar dacă aceştia continuă să manipuleze prin mijloacele ce le deţin: televiziuni, presa scrisă etc. Acum, rolul lui Traian Băsescu este ca până la încheierea mandatului să „cureţe” instituţiile statului de paraziţii ce împărţeau fonduri prin ministere fără să justifice bugetele, acel sistem creat în haos care a permis tunurile ce le prezintă, adeseori, presa, iar noi strângeam din dinţi. Deocamdată, ceea ce este real şi prezent, este că au fost promulgate, indiferent de cum vor unii să vadă asta, cele trei legi (legea pensiilor, legea salarizării şi legea educaţiei) care vor opera benefic, începând cu 2011. Următorul pas este reducerea numărului de parlamentari, o singură cameră şi modificarea Constituţiei. Lucrurile acestea se vor împlini până în 2012, în conformitate cu referendumul la care românii au votat “pentru”. Opoziţia a avut, în nenumărate rânduri, ocazia să spună „nu”, prin votul în Parlament, să aibă o poziţie clară şi determinantă, la discuţiile şi la consultările cu preşedintele. Dar nu a făcut-o, pentru că nu a vrut să ajute ţara. Le-a convenit situaţia şi le convine, încă şi acum, aşa cum este. N-au nici cel mai mic interes, încercând să strângă rândurile şi să se pregătească pentru 2012. Acum, dacă opoziţia ar fi, prin absurd, îndreptăţită să preia puterea, ar fi cu „chiloţii-n vine”, n-au nimic pregătit, nicio strategie, ar trebui doar să facă ce-au făcut dintotdeauna, vechea politică de bârfe şi cleveteli. Iar în viitorul apropiat, este pe cale să-şi piardă şi cel mai puternic aliat, dacă nu cumva  singurul, criza economică. Prin efectele ei dureroase, printr-o abilă şi insistentă campanie de amplificare, criza economică era singura capabilă să doboare actuala putere şi nu vreun program conceput de minţile trândave ale opozanţilor. Cu groază, opoziţia vede acum cum aliatul lor se înmoaie şi îşi pierde din vigoare şi cum nu are “putirinţă”, fel şi fel de vicleşuguri politicianiste sunt puse în operă, sub bagheta maeştrilor şcoliţi pe la Băneasa, Bran sau în alte găuri de şobolani. De ce ar avea nevoie o haită de consemnarea unei alianţe? Este greu de înţeles gestul întovărăşirii, fiind inutil atâta timp cât este vorba de nişte lupi şi unde, de obicei, se ştie de la început, motivul care îi animă… alianţa este haita şi haita este chiar alianţă, unde crime colective nu există fiindcă se prescriu (1989 – Iliescu, minerii etc.). Dacă politica, cel puţin în teorie, le este utilă oamenilor, haita nu are alt scop decât acela de jaf şi de a obţine puterea de dragul puterii, ceea ce nu poate fi decât periculos, iar fenomenul este destul de transparent şi astăzi, fără ca agresorii să-şi mai jure credinţă mincinoasă, să ajungă la putere în mod fraudulos sau prin efracţie. O doză de înţelepciune şi circumspecţie am putut observa la fundamentaliştii roşii, care au mai avut uneori şi responsabilitate, deşi, numai de luciditate nu poate fi vorba, în situaţia în care ne aflam, adică la împărţirea unui ciolan ce nu le aparţine şi care reprezintă tot ce ar mai putea să ţină-n viaţă mulţimea de nefericiţi ai sorţii. Nu ştim ca alianţa haitei să aibă un plan măreţ de redresare economică şi nici nu-şi propune aşa ceva, este doar o ofensivă ticăloasă pentru a-şi însuşi şi ultimele resurse ce încă mai sunt fără stăpân, adică aparţin statului. Eu nu pot decât să-i mulţumesc lui Antonescu pentru că, aliindu-se cu Dan Voiculescu, a reuşit să-şi pună în cap (pe toţi) liberalii autentici (membrii şi nemembrii de partid). Este terminat definitiv, din acest moment! Lumea nu îl va ierta, iar “oropsiţii vieţii” vor vota tot cu Iliescu, pardon cu Ponta şi nu cu el. Filonul oropsiţilor e al PSD şi Crin nu va putea niciodată să ia voturi de la ei.

• ROMEO POPESCU