Ilfov, Bucureşti, Constanţa, Cluj şi Bihor se află în vârful clasamentului zonelor care au atras cele mai multe fonduri europene în actualul exerciţiu financiar (2014-2020), arată datele furnizate de Ministerul Fondurilor Europene.
„Putem vedea în fiecare judeţ numărul de contracte de finanţare semnate şi valoarea acestor contracte. Vorbim de proiecte care sunt atât ale autorităţilor publice, cât şi ale companiilor, ale ONG-urilor, şcolilor, universităţilor. Aceste sume pe care am încercat să le punem pe fiecare judeţ sunt rezultatul muncii comunităţilor“, a declarat ieri noul ministru al fondurilor europene, Roxana Mînzatu, în cadrul primei sale conferinţe de presă de la preluarea mandatului.
Printre judeţele care au atras finanţări mai mari de 1 mld. lei se mai numără Timiş (1 mld. lei), Iaşi (1,5 mld. lei), Vrancea (1,8 mld. lei), Braşov (1,1 mld. lei), dar şi Dolj (1,24 mld. lei) şi Vâlcea (1,16 mld. lei).
La polul opus se află judeţul Teleorman, cu finanţări în valoare de 199 mil. lei şi 42 de proiecte, urmat de judeţele Ialomiţa, care a contractat 39 de proiecte cu finanţări europene de 247 mil. lei, şi Giurgiu cu finanţări de 252 mil. lei şi 50 de contracte finanţate cu bani europeni.
Toate aceste sume se încadrează în exerciţiul financiar 2014-2020, care se va încheia la sfârşitul anului viitor şi reprezintă contractele semnate pentru care s-a aprobat finanţare europeană. Ministerul Fondurilor Europene spune că rata de absorbţie totală a României din acest moment pentru fondurile europene se ridică la 30%, cu o finanţare totală din bani europeni de 9,25 mld. euro din alocarea totală de 31 mld. euro. Cu toate acestea, ministerul de resort mai susţine că rata de contractare pentru finanţări europene a ajuns în luna iunie a acestui an la 79%, la suma de 23,6 mld. euro.
La nivelul autorităţilor europene încă se derulează negocieri în acest moment pentru alocarea bugetului aferent exerciţiului financiar 2021-2027. România ar urma să aibă un buget de finanţări europene de 30,6 mld. euro.
„Ne uităm pe cifre care nu sunt finale, urmează a fi aprobate de autorităţile europene. Pe fondul european de dezvoltare regională am avea alocaţi 17,3 mld. euro, bani care sunt pentru clădiri, dotări, partea de infrastructură locală. Pe fondul social european avem o alocare semnificativă, mult mai mare decât în exerciţiul financiar anterior – 8,3 mld. euro – pentru finanţarea serviciilor, tot ceea ce înseamnă programele de formare, furnizarea de servicii sociale“, a mai spus Roxana Mînzatu.
Fondul de coeziune, unde sunt banii pentru infrastructura mare, precum autostrăzile, metroul, navigarea fluvială etc., s-a redus faţă de cel din exerciţiul financiar anterior, până la 4,49 mld. euro.