• 1.444 miliarde de metri cubi de gaze de şist ar exista în subsolurile României
Conform studiilor de până acum, în subsolul României ar exista 1.444 de miliarde de m.c. de gaze de şist, care ne-ar ajunge pentru 100 de ani. Prof. univ. dr. inginer petrolist Marian Rizea, colonel (r) pe probleme de contrainformaţii economice are o explicaţie logică despre exactitatea cu care americanii şi-au ales locurile de forat gaze de şist în România. „Nu se ştie cum, dar este lucru dovedit că, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mai ales către sfârşitul său, inginerii şi geologii germani ajunseseră să posede hărţi cu perimetrele gazelor de şist din Moldova şi Dobrogea. În zona Costineşti-Tuzla şi între Vama Veche şi Duranculak, în Bulgaria, au existat chiar colonii de ingineri şi tehnicieni nemţi, militari şi civili, care prin 1943-44 sondau şi cartografiau locul.” – a explicat rezervistul pentru stareanatiunii.com.
Marian Rizea susţine că după război, aceste hărţi au ajuns la americani, nu la ruşi, iar după 1970 s-a legat o prietenie deosebită între Ceauşescu şi preşedinţii Statele Unite, respectiv Richard Nixon, Gerald Ford şi James Earl Carter. În acest context, Ceauşescu a primit de la americani hărţile şi specialiştii necesari pentru configurarea în secret a extracţiei gazelor de şist în parteneriat româno – american.
Cutremurul din 1977 l-a oprit pe dictator
Nicolae Ceauşescu a dat înapoi de la idee exploatării gazelor de şist după cutremurul din 1977, deşi era ferm decis ca România să-şi dobândească independenţa faţă de ruşi din acest punct de vedere.
„Dacă petrolul nu era o problemă la vremea respectivă, gazele naturale clasice autohtone, necesare pentru o industrie chimică supradimensionată, erau insuficiente.
Ruşii ne exportau gaz metan puţin şi scump, pentru că nu vedeau cu ochi buni independenţa noastră economică. Atunci s-a ajuns la un plan de extragere, împreună cu americanii, a gazelor de şist, proiect ce a primit numele de cod «Zebra».
În martie 1977 a intervenit însă cutremurul, iar de atunci, Ceauşescu, sfătuit de specialişti, a abandonat ideea exploatării gazelor de şist, pentru că poate influenţa mişcarea telurică, în special în zonele unde plăcile tectonice produc periodic seisme, cum este cazul Vrancei.” – a mai explicat Marian Rizea.
Fracturarea hidraulică poate produce cutremure
Conform prof. univ. ing. dr. Marian Rizea, exploatarea gazelor de şist, care sunt gaze naturale din interiorul unor pietre, se face prin fracturare hidraulică, care înseamnă ruperea rocilor pentru eliberarea gazului, prin intermediul unui jet puternic de lichid.
Pericolele acestui procedeu sunt:
• riscul de explozii şi deflagraţii pe o rază de mii de kilometri pătraţi de la locul extragerii. Pot fi afectate, practic, judeţe întregi;
• riscul grav de poluare a apelor din pânza freatică şi râuri cu substanţele chimice conţinute de lichidul injectat în structura geologică, substanţe care au drept scop „înmuierea” rocilor;
• risc de provocare a unor cutremure de suprafaţă de până la 6 grade pe Richter, foarte periculoase, şi de influenţare a declanşării unor seisme în faliile predispuse unor asemenea fenomene, cum este zona Vrancea.