În luna ianuarie 2022p contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 815milioane euro, comparativ cu un excedent de 9 milioane euro în luna ianuarie2021. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 868 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 22 milioane euro, balanța veniturilor primare și-a redus excedentul cu 93 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent de 15 milioane euro, față de un deficit de 144 milioane euro în perioada de comparație.
Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 463 milioane euro (comparativ cu 628 milioane euro în luna ianuarie 2021), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 577milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 114 milioane euro.
În luna ianuarie2022, datoria externă totală a crescut cu 2826 milioane euro. În structură:
- datoria externă pe termen lung a însumat 99 294 milioane euro la 31 ianuarie2022 (72,4 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 2,3 la sută față de 31 decembrie 2021;
- datoria externă pe termen scurta înregistrat la 31 ianuarie2022 nivelul de 37788 milioane euro (27,6 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 1,5 la sută față de 31 decembrie 2021.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 11,2 la sută în luna ianuarie 2022, comparativ cu 16,5 la sută în anul 2021. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 ianuarie 2022 a fost de 4,9 luni, în comparație cu 5,0 luni la 31 decembrie 2021.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 ianuarie 2022 a fost de 86,7 la sută, comparativ cu 82,3 la sută la 31 decembrie 2021.
Precizări metodologice
1. Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.
2. Datele care au drept sursă cercetările statistice realizate de BNR, respectiv Comerțul internațional cu servicii și Investițiile străine directe, pot fi afectate de efectele pandemiei care, în plan statistic, s-au concretizat în restrângerea eșantioanelor de raportori și în extinderea corespunzătoare a ponderii estimărilor interne.
3. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul (UE) nr. 555/2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare ale balanței de plăți, ale comerțului internațional cu servicii și ale investițiilor străine directe, în ceea ce privește actualizarea cerințelor referitoare la date și a definițiilor.
4. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:
4.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica Comerţului internaţional cu bunuri;
4.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
4.3. Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);
4.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
5. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
6. Standardul statistic privind structura datoriei externe pe sectoare instituționale este asigurat de manualele FMI, Externa lDebt Statistics Guide for Compilersand Users, (2014), Balance of Payments and International Investment Position, ediția a-VI-a (BPM6) și System of National Accounts 2008 (SNA).
7. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
8. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaționale ale României (valută + aur) la sfârșitul perioadei și importul mediu lunar de bunuri și servicii din perioada respectivă.
9. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).
Următorul Comunicat de presă lunar “Balanța de plăți și datoria externă” va apărea pe data de 13 aprilie 2022.