Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!

VÂLCEA sub zodia alunecărilor de teren

PERICOL. În judeţul Vâlcea este un adevărat dezastru şi nu greşim cu nimic atunci când afirmăm acest lucru. Alunecările de teren au făcut prăpăd în majoritatea localităţilor vâlcene în această primăvară. Drumuri rupte, case afectate, terenuri agricole distruse, maluri de ape erodate fac parte dintr-un tablou jalnic al unui judeţ care pare blestemat. Nu de puţine ori, în ultimii ani, autorităţile judeţului au afirmat că Vâlcea este judeţul cu cele mai multe alunecări de teren din ţară, însă Guvernul României nu s-a sinchisit să aloce prea mulţi bani.

Conform unei situaţii prezentate de angajaţii Prefecturii Vâlcea la şedinţa Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă, în perioada 26 februarie – 11 aprilie 2014, nu mai puţin de 27 de localităţi au fost afectate de alunecări de teren. Calamităţile s-au produs pe fondul ritmului accelerat de topire a stratului de zăpadă, dar şi a precipitaţiilor abundente înregistrate. În rândurile de mai jos vă vom prezenta doar câteva din localităţile afectate, cele ce se confruntă cu cele mai mari probleme din cauza alunecărilor de teren.

10 hectare de teren agricol din Berbeşti au fost distruse

Pericolul îi pândeşte la tot pasul pe locuitorii oraşului Berbeşti. Asta pentru că, în zonele exploatărilor miniere, frecvent se produc alunecări de teren, fiindu-le distruse gospodăriile oamenilor. De data aceasta, în noaptea de 21 spre 22 martie a.c., o alunecare de teren din zona perimetrului de exploatare Panga a distrus terenuri agricole pe o suprafaţă de circa 10 hectare, din care în interiorul perimetrului circa 3 hectare. „Această alunecare a avut ca efecte degradarea terenurilor agricole proprietate privată, a terenurilor forestiere pe latura nordică, afectarea drumului de acces dintre cătunul Amzuleşti şi proprietăţile agricole din zonă, precum şi trei benzi transportoare” – se arată în raportul Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă.

Şi la Băile Govora, pe strada Mărăşti, gospodăria familiei Mihai Bugiu este în pericol, după o alunecare de teren. 10 metri pătraţi din grădina familiei a fost distrusă, dar şi plăcile de beton pe o lungime de circa 5 metri şi căminul de racordare la reţeaua de alimentare cu apă. Mai mult, aici în pericol de a cădea se află şi un stâlp al reţelei de alimentare cu energie electrică.

Drumuri rupte în Stoeneşti şi Vaideeni,
lalosu copy
În localitatea Stoeneşti, în satul Stoeneşti, în zona de confluenţă a pârâului Cacova cu torentul Valea Ulmetului, s-a produs un fenomen de eroziune de mal stâng al pârâului Cacova, ce pune în pericol platforma drumului judeţean DJ 651 Stoeneşti – Păuşeşti Măglaşi, km 1+000, pe o lungime de circa 80 de metri. De asemenea, în punctul „La Davidescu”, apele pârâului Cacova provoacă periodic eroziuni active care necesită intervenţii pentru stabilizarea malurilor. „Procese de eroziune de mal drept se constată şi în pct. «La Dinescu», fenomene ce afectează platforma drumului vicinal de acces spre gospodăriile populaţiei. În satul Stoeneşti, urmare a rafalelor de vânt din data de 24.03.2014, învelitoarea din tablă a clădirii cu destinaţie vestiare, din perimetrul bazei sportive comunale, a fost deteriorată (exfoliată), pe o porţiune de cca. 50 metri pătraţi” – au mai spus specialiştii de la Prefectură.

În satul Izvorul Rece, din comuna Vaideeni, un versant al pârăului Recea s-a prăbuşit şi a afectat platforma drumului de interese local „Râpa” pe o lungime de 30 de metri şi o înălţime de 15 metri. În acest moment, din cauza alunecării, nu se circulă decât pe un singur sens, impunându-se restricţia de greutate de maximum 3,5 tone. Şi în cătunul „Rudari” din Vaideeni mai multe gospodării şi un drum local sunt puse în pericol, iar pe drumul forestier Valea Recea, s-a desprins mai multe stânci şi rădăcini ale arborilor, patru zone fiind afectate.

Ploile au făcut ravagii în Ştefăneşti

Comuna Ştefăneşti este afectată de alunecările de teren în trei zone. Spre exemplu, în satul Ştefăneşti, pe drumul judeţean DJ 677 D Drăgăşani – Lungeşti, în punctul Duzi, şanţul marginal pe partea dreaptă a drumului este colmatat pe o lungime de cca. 200 m până la descărcarea acestuia în pârâul Dîlga, iar şanţul de pe partea stângă este obturat de intrările betonate spre proprietăţile din zonă. „Pe fondul precipitaţilor abundente din ultimele zile, a configuraţiei terenului şi stării şanţurilor marginale mai sus menţionate, s-au produs băltiri atât pe terenuri cât şi pe partea carosabilă a drumului judeţean, fiind inundate un număr de 5 gospodării” – susţin specialiştii.

De asemenea, în satul Condoieşti, în punctul „Frunti Izlaz”, pe fondul precipitaţiilor abundente din luna martie a.c., podeţul tubular, ce asigură traversarea peste canalul de colectare, aflat în administrarea ANIF Filiala Vâlcea, a fost deplasat de pe poziţia iniţială cu cca.1 m, pe fondul adâncirii talvegului canalului. Prin afectarea acestuia, accesul către terenurile agricole din zona respectivă este întrerupt. Mai mult, rigola betonată adiacentă DJ 677 D Drăgăşani – Lungeşti, a fost executată la aproximativ acelaşi nivel cu terenul din gospodăria numitului Dragomir Ervin, acest lucru nepermiţând preluarea în rigola betonată şi a apelor pluviale de pe proprietatea susnumitului.

Dezastru în Laloşu

Una dintre cele mai afectate localităţi este Laloşu, acolo unde în satul Berbeşti, în punctul Micuş, 10 hectare de teren arabil au fost afectate din cauza lipsei unui sistem eficient de colectare şi dirijare a apelor pluviale. Şi în satul Olteţani, în punctul Ion Tănasie, s-a constatat un fenomen de reaşezare a malului stâng al pârâului Olteţ, sub influenţa excesului de umiditate, într-o zonă în care s-au executat în anii anteriori lucrări de apărare de mal stâng şi deviere a cursului pârâului spre malul drept. Acest proces de reaşezare a malului stâng al albiei vechi a pârâului poate pune în pericol un număr de 5 gospodării amplasate riveran, ceea ce impune evaluarea acestuia de către specialişti în domeniul apelor şi îmbunătăţirilor funciare. „În acelaşi sat, apele provenite de pe versanţi au depus materialul aluvionar pe platforma drumului judeţean DJ 644A, Morunglav – Mărcuşu, km 6+500 ( pct. Fântâna lui Şoşu), CLSU Laloşu intervenind pentru îndepărtarea acestuia. Fenomenul este activ, se menţine pe întreaga perioadă a precipitaţiilor, ceea ce impune intervenţia periodică a CLSU Laloşu” – se mai arată în raportul Prefecturii Vâlcea.

Şi în satul Laloşu, în punctul Ţigănie, s-a constatat o băltire a apelor pluviale pe o suprafaţă de circa 10 ha, scurgerea acestora spre emisarul natural realizându-se pe un canal relativ subdimensionat adiacent drumului judeţean DJ 643 Bălceşti – Iancu Jianu. S-au constatat băltiri pe suprafeţe mici a apelor în curţile locuinţelor aflate de o parte şi de alta a drumului judeţean.
stoenesti 3 copy
Drumul judeţean 677 A, rupt în 6 locuri

De câţiva ani, drumul judeţean 677 A, Pesceana – Şirineasa a reprezentat o problemă pentru autorităţile judeţene. Asta pentru că, în nenumărate rânduri partea carosabilă a fost afectată în diferite puncte din cauza instabilităţii terenului. Iată şi zonele cu probleme reperate de autorităţi: în zona km 31+537, s-a produs o alunecare de teren de tip regresiv, care a antrenat într-o primă fază zidurile de sprijin – praguri transversale existente, anterioare investiţiei, iar în faza a doua pereul din beton şi sferturile de con ale podeţului realizat în cadrul investiţiei Modernizare DJ 677 A Creţeni (DN 67 B) – Pesceana-Şirineasa (DJ 677 F), KM 31+307,46 -34+332,46, lucrare aflată în perioada de garanţie la executant; În zona km 31+600 s-a reactivat o alunecare de teren care a dus la destabilizarea terenului de fundare a drumului, producând ruperea şi prăbuşirea drumului, pe o lungime de cca. 70 ml şi pe o adâncime de cca. 2 m; În zona km 32+120-32+080 s-a produs o alunecare de teren în spatele zidului de sprijin realizat în cadrul investiţiei menţionate şi recepţionată în data de 27.07.2012, manifestată prin crăpături în lungul drumul şi desprinderea terenului din spatele rigolelor betonate; În zona km 32+600-32+620, crăpăturile adânci de cca.10 cm şi fisurile în lungul drumului, la data constatării, erau tratate de către executantul obiectivului, fără a mai fi identificate alte urme noi de destabilizare; În zona km 32+700-32+740 s-a constatat apariţia unor fisuri/crăpături în lungul drumului, pe o distanţă de cca. 45 ml, fenomenul fiind în evoluţie, deoarece există o porţiune de cca. 15,0×3,0 rectificată de către executant, zona fisurată extinzându-se; În zona km 33+050-33+080, fisurile în lungul drumului, la data constatări, erau tratate de către executantul obiectivului, fără a mai fi identificate alte urme noi de destabilizare.