Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!
foto arhiva Vocea Valcii

Percheziţii şi la Vâlcea în dosarul în care prefectul din Caraș-Severin este vizat

foto arhiva Vocea ValciiÎncă de azi de dimineaţă, 27 ianuarie 2016, peste 77 de percheziţii au avut loc în Caraş Severin, dar şi în judeţul Vâlcea şi în alte 18 judeţe din ţară, într-un dosar în care se pare că este vizat şi prefectul din Caraş – Severin, Miu Nicolae Cioban, un prefect numit de Guvernul Cioloş, chiar la finalul anului trecut.

Ei bine, acţiunea aparţine procurorilor DIICOT – Biroul Teritorial Caraş Severin, la descinderi fiind angrenaţi şi polițiști din cadrul structurilor de combatere a criminalităţii organizate din Timișoara, București, Pitești, Ialomița, Cluj-Napoca, Constanța, Alba Iulia, Iași, Craiova, Suceava, Arad, Vâlcea, Ialomița, Ilfov, Maramureș, Hunedoara, Sibiu, Mehedinți și Olt și de la Inspectoratul de Politie Judeţean Caraş-Severin, precum și specialiști din cadrul Direcției Generale Anticorupție și jandarmi.

Din primele informaţii, la Vâlcea ar fi avut loc o percheziţie, la o societate fantomă, ce avea legături cu gruparea infracţională din Caraş Severin, grupare infracţională specializată în evaziune fiscală și spălare de bani.

Conform oamenilor legii, ancheta se desfăşoară în domeniul societăţilor comerciale cu obiect de activitate în domeniul pazei şi protecţiei de bunuri şi persoane. Anchetatorii vor duce la executare 32 de mandate de aducere, însă în dosar sunt cercetate 55 de persoane fizice şi juridice. Prejudiciul total cauzat bugetului de stat este de aproape 25.000.000 de lei.

„Din cercetări a reieșit că, liderul grupării ar fi condus «din umbră» întreaga activitate infracţională, cu ajutorul unor persoane apropiate, care ar fi avut sarcina să monitorizeze punerea în aplicare a dispozițiilor acestuia.

Membrii grupării ar fi lucrat initial în firma «mamă», însă ulterior, din dispoziţia liderului, ar fi fost folosiţi ca administrator sau asociaţi ai unor societăţi comerciale, multe din ele de tip ,,fantomă”.

De asemenea din gruparea infracțională mai făceau parte persoane care aveau diverse roluri în firmă, ca de exemplu recrutarea de persoane dispuse să înfiinţeze societăţi comerciale fantomă sau asigurarea legăturii între membrii grupării.

Totodată, gruparea infracțională ar fi fost sprijinită de persoane din cadrul autorităţilor statului, funcţionari bancari, persoane care, cu bună ştiinţă ar fi acceptat să fie înfiinţate firme pe numele sau la adresa lor sau persoane care ar fi acceptat transferul unor bunuri în scopul ascunderii provenienţei acestora sau a evitării luării unor măsuri procesuale.

Liderul grupării ar fi coordonat și una-două societăţi comerciale care desfășurau o activitate comercială relativ corectă şi care participa şi de regulă câştiga licitaţii având ca obiect asigurarea pazei la diferite obiective.

Ulterior, sub diverse modalităţi, această activitate ar fi fost transferată către societăţile comerciale de tip fantomă, care nu ar fi plătit niciun fel de impozite la stat, fiind utilizate temporar, iar ulterior radiate.

De asemenea, ulterior angajații societăților «curate» ar fi fost transferați către societățile fantomă, în baza unor contracte, în care acestea din urmă ar fi preluat și obligatiile fiscale aferente, fără a încasa însă niciun profit din această activitate comercială aparent legală (închirierea de forță de muncă)” – se arată în comunicatul IGPR.