Radu Vasile, fost premier al României între 1998 și 1999, a murit în dimineața zilei de miercuri, 3 iulie a.c, la vârsta de 71 de ani, după o luptă de câțiva ani cu cancerul. Radu Vasile suferea de cancer la colon, urma un tratament în Israel și suferise deja o intervenție chirurgicală în urmă cu trei ani. După anunțul că fostul premier Radu Vasile a încetat din viață, președintele Traian Băsescu și-a arătat ” regretul profund și compasiunea” . ” A fost un prim-ministru bun pe care România l-a avut într-o perioadă extrem de grea. A fost un om care a marcat epoca lui, dar și ce a urmat după el, prin curajul de a spune „da” unor miniștri care îi propuneau proiecte” .
Radu Vasile a fost premierul României în timpul CDR, el fiind propus în fruntea Executivului din partea PNȚCD. A fost, de asemenea, timp de trei legislaturi, senator al României. Mandatul de premier al lui Radu Vasile, de și a fost scurt, a fost unul presărat cu multe crize, mai ales că partenerii din CDR, dar și președintele Emil Constantinescu voiau să-l demită. Cartea fostului său purtător de cuvânt, Adriana Săftoiu, ” Vocile Puterii” este elocventă în acest sens. Unul dintre ele a fost dejucat de stafful său, care l-a luat la acel moment prin surprindere pe Emil Constantinescu. Internat după ce suferise un infarct, Radu Vasile își desemnase din spital interimarul. Săftoiu l-a anunțat fără a aștepta un răspuns de la Cotroceni, acolo unde, spunea fostul premier, i se pregătea deja înlocuirea. Probabil că ” dacă nu ploua la Helsinki” , Radu Vasile ar fi fost mai mult timp prim-ministrul României. Fiind meteodependent, premierul Radu Vasile și-a anulat însă participarea la summitul în care România a făcut primul pas către aderarea la Uniunea Europeană. O zi mai târziu, era scos de pe scena politică, după o întâlnire de taină a liderilor CDR, la Cotroceni. Debarcarea sa a provocat un scandal la vremea respectivă pentru că Radu Vasile refuzase să- și dea demisia, închizându-se în birou. Emil Constantinescu l-a revocat din funcție la limita Constituției care nu prevedea decât modalitatea de revocare a miniștrilor.
Pacea de la Cozia
Unul dintre momentele sensibile ale mandatului de premier al lui Radu Vasile a fost cea de-a cincea mineriadă din ianuarie 1999, care s-a desfășurat în județul Vâlcea, mai întâi la Costești, unde s-au încleștat forțele de ordine cu minerii plecați din Valea Jiului, iar mai apoi la mânăstirea Cozia, unde s-au întâlnit premierul de atunci Radu Vasile cu liderul minerilor, Miron Cozma. Tânăra noastră redacție (primul număr al publicației Vocea Vâlcii a apărut în decembrie 1998) a fost în primul rând și la Costești și la Cozia, mineriada fiind primul eveniment major la care participau tinerii jurnaliști de la Vocea Vâlcii. Și acum, după atâția ani, impresiile despre mineriadă sunt puternic impregnate în memorie. Se întâmpla acum 13 ani, în ianuarie 1999. Parcă a fost ieri. Să încercăm să ne aducem aminte. Lucruri de care la ora actuală cei care au ținut isonul unor lideri grandomani se dezic.
Ianuarie 1999 „cronologie neagră
4 ianuarie „liderul sindical Miron Cozma decretează greva generală în Valea Jiului.
9-10 ianuarie „delegații ale LSMVJ și CSMR negociază revendicările cu Guvernul României, ambele părți fiind de acord. Mai puțin Cozma.
11 ianuarie „pe străzile din Petroșani, la inițiativa lui Miron Cozma, coloane de nemulțumiți scandează timp de două ore lozinci antiguvernamentale.
13 ianuarie „la ordinul ministrului de Interne, Gavril Dejeu, se ridică baraje pe Defileul Jiului.
14 ianuarie „cabinetul prim-ministrului Radu Vasile alocă suma de 15 miliarde lei vechi pentru lucrări de investiție în Valea Jiului.
15 ianuarie „Judecătoria Petroșani declară ilegală greva minerilor. Prima incursiune a minerilor în defileu.
17 ianuarie „Ilie Bălănescu își dă demisia din funcția de director general al CNH.
18 ianuarie „incursiunea minerilor continuă spre Tg. Jiu.
20 ianuarie „cu Miron Cozma și Romeo Beja în frunte, minerii, cu 49 de autobuze, 50 dube și 2000 pedestra și pornesc spre Rm. Vâlcea. Orele 16:30, victorie asupra forțelor de ordine.
22 ianuarie „se încheie la Mănăstirea Cozia un ” acord” între Guvernul României și LSMVJ, vizând un număr de trei probleme.
Ortacii pleacă spre București
” Mergem la București să-i dăm jos!” „a fost sloganul care i-a mânat în luptă pe minerii răzvrătiți. Atitudinea rigidă atât a fostului președinte Emil Constantinescu, cât și a fostului Guvern Vasile a făcut ca lucrurile să se tensioneze, negocierile fiind înghețate. În ciuda unor baraje ridicate între Pasul Surduc și Bumbești Jiu, minerii pornesc prin defileu, cu zeci de autovehicule sechestrate cu forța și vreo 2.000 de oameni pe jos. Într-o luptă a absurdului! Minerii sparg barajul jandarmilor, ajung la Tg. Jiu, unde negocierile prefectului de Gorj, Pantelimon Manta, nu au niciun succes asupra minerilor.
Bătălia de la Costești
Au înnoptat la Tg. Jiu, iar în zorii zilei următoare, ortacii condu și de Cozma mărșăluiau către Rm. Vâlcea. Pe 20 ianuarie, prim-ministrul Radu Vasile l-a contactat telefonic pe Cozma în speranța unei negocieri, însă s-a ales cu un refuz. Minerii ajunseseră deja la Costești, după ce localnicii din Horezu și comunele limitrofe fac front comun cu minerii din Valea Jiului. Se adunaseră vreo 25.000 de oameni. Bătălia a avut loc în data de 21 ianuarie, la amiază. Ploaia de pietre și bolovani, forțarea barajului format din stabilopozi, disperarea, i-a făcut pe mineri să umilească trupele generalului Lupu, slab dirijate de generalii ascun și în birouri. Minerii au prins curaj, mai ales când au aflat că ministrul de Interne, Gavril Dejeu, a fost demis. Degeaba au dat jandarmii cu gaze iritante și gloanțe de manevră. Minerii erau determinați și organizați să ajungă la București. În jurul orei 16:30, victorie totală a protestatarilor, ortaci și țărani localnici, care purtau mândri trofeele, căști albe de protecție, scuturi și bastoane.
Negocierea din umbra Bisericii
Văzând că lucrurile au escaladat, iar minerii erau incontrolabili, ei aflându-se deja în Râmnicu Vâlcea, în șirați în fața Prefecturii și pe străzile adiacente, Radu Vasile a acceptat să negocieze cu Miron Cozma la mânăstirea Cozia, în prezența mai multor înalte fețe bisericești. Premierul Radu Vasile s-a prezentat joi, 22 ianuarie, însoțit de ministrul Economiei, Nicolae Stăiculescu și ministrul Finanțelor, Decebal Traian Remeș. A fost prezent și Ioan Selejan, episcopul Harghitei și Covasnei, un apropiat al lui Cozma, de pe vremea când acesta era starețul mănăstirii Lainici, precum și părintele stareț al mănăstirii Cozia, Vaida și delegația de mineri, formată din 12 lideri sindicali. După îndelungi negocieri, s-a semnat un acord prin care guvernul se angaja să nu întreprindă acțiuni în justiție sau pe cale administrativă împotriva minerilor prezenți la acest marș. De și s-a stipulat în acord, nimeni nu l-a respectat pentru că după aplanarea conflictului s-a constituit o comisie de anchetă care a stabilit că acțiunea minerilor a fost gândită pentru subminarea puterii de stat.