Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!

Hackerii din dosarul ” Valea Regilor” au ajuns în fața judecătorilor

cei 51 de hackeri, dintre care 47 se află la Penitenciarul Coliba și, au prejudiciat peste 400 de persoane cu suma de 2 milioane USD MUNCĂ ASIDUĂ. Procurorii DIICOT au finalizat cercetările în cadrul celui mai voluminos dosar, cu numele de cod ” Valea regilor” ,  în care au fost trimise în judecată 51 de persoane, acuzate de fraude informatice. Dosarul, care are peste 200 de volume, a ajuns miercuri, 29 septembrie a.c., pe masa judecătorilor de la Tribunalul Vâlcea. Procurorul șief al DIICOT Vâlcea, Valentin Preoteasa, ne-a declarat: ” A fost cel mai mare volum de muncă pe care l-am depus vreodată într-un dosar. Acesta cuprinde 203 volume, iar rechizitoriul pentru fiecare arestat are 340 de pagini” . La Penitenciarul Coliba și sunt acum 47 de hackeri, unul dintre ei, Nicolae Popescu, fiind dat în urmărire internațională pentru că a fugit după expirarea mandatului de reținere. Valentin Preoteasa, procuror șief DIICOT – Biroul Teritorial Vâlcea susține că cele trei grupuri infracționale aveau conexiuni clare între ele. Hackerii au vândut autoturisme de lux și ambarcațiuni ușoare sau alte bunuri, pe care în realitate nu le dețineau, creând pagini web ori conturi de poștă electronică similare unor companii specializate. Ei eu reu șit să prejudicieze 420 de persoane cu suma de 2 milioane USD. De regulă, hackerii accesau site-urile prin crearea de conturi de utilizator folosind datele de înregistrare ale altor persoane ori date ale cardurilor bancare aparținând acestora (” cărți” sau ” cc” -uri, în limbajul utilizat în mediul grupărilor de acest tip). Astfel se realiza disimularea identității și se crea percepția eronată cu privire la activitatea de utilizator legitim, cu implicații asupra aprecierii feed-backul pozitiv al tranzacțiilor efectuate și, implicit, asupra sporirii încrederii victimei în corectitudinea tranzacției. Având în vedere necesitatea conturării unei imagini cât mai apropiată de modalitatea reală de efectuare a operațiunilor on-line de vânzare-cumpărare sau închiriere, simultan erau create pagini web, domenii ori conturi de poștă electronică similare unora existente în cadrul unor servicii specializate. De asemenea, de regulă erau folosite aplicații în vederea disimulării identității electronice (ascunderea realei adrese IP în corespondența electronică, pentru a împiedica localizarea conexiunii la internet și, implicit, a persoanei care corespondează), fiind obținute liste de socks-uri (protocoale internet ce facilitează traficul  pachetelor de date prin servere proxy, asigurând anonimatul). Victimele, cetățeni străini, erau determinate prin manopere de inducere în eroare să transfere diferite sume cu titlu de preț al bunului oferit spre vânzare, garanție până la inspectarea bunului, taxe de livrare sau asigurare, cuantum al chiriei etc. Rețele bine organizate Procurorii erau cu ochii pe tinerii hackeri de la sfârșitul anului 2008, când Mișcoci Florin Dan, Răduț Alexandru, Ologu Marius Adrian, Popa Octavian și alți participanți au început să comită infracțiuni. Anchetatorii susțin că există legături strânse ale lui Mișcoci Florin Dan cu persoane cu roluri de intermediere, cărora le transmitea detaliile transferurilor bănești rezultate prin tranzacțiile frauduloase încheiate de către el și ceilalți membri ai celulei pe care o coordona. Anghel Laurențiu Dumitru își oferea serviciile în vederea ridicării sumelor de bani provenite din fraude informatice și înșelăciuni, ce urmau a fi încasate în Marea Britanie.  Tot astfel, Grigorie Marian Sorin își crease o ” rețea” ce permitea intermedierea ridicării banilor din Grecia, Italia și Marea Britanie, cu sprijinul unor cetățeni străini (cum ar fi Waqar Hamid Malik) sau a altor participanți români – Mușoiu Constantin, Popa Simion Ciprian, Antonie Alexandru Iulian, Ciulică Cosmin Ion etc. Ridicarea banilor în România era efectuată direct sau coordonată de către Ciucă Nicolae Cristian, acesta recrutând mai multe persoane din mun. Râmnicu Vâlcea în scopul încasării sumelor de bani. Tot pentru activitatea de intermediere, Ciulică Cosmin Ion colabora și cu Popescu Emilian Florian și Avram Vasile Petronel. Celui din urmă detaliile transferurilor îi erau comunicate, printre alții, de către Bugeac Florin, în cadrul ” celulei” infracționale de ridicarea banilor în țară ocupându-se Manolea Rodica ce  coordona în acest scop activitatea  mai multor persoane, în special  din zona Drăgășani. Rețeaua din SUA Stere Iulian primea de la mai mulți participanți detaliile transferurilor bănești rezultate prin tranzacțiile frauduloase, mare parte a mesajelor retransmise de acesta fiind îndreptată către Mirvald Gheorghe Vasile, acesta ocupându-se de ridicarea banilor în Statele Unite ale Americii. În legătură cu Anghel Laurențiu Dumitru a fost identificat Gheran Popescu Alecsandru, însă activitatea infracțională a celui din urmă a fost îndreptată în special către colaborarea cu membrii unui alt grup infracțional din care făcea parte Budărescu Gheorghe Tiberiu, cu rol de intermediar în vederea ridicării sumelor de bani din Statele Unite ale Americii. Acesta primea detalii ale transferurilor frauduloase de la mai mulți participanți, printre care și Popa Vasile Eduard, datele fiind retransmise către alte persoane, printre care Petrache Narcis Nicolae. În cadrul acestui grup infracțional, lanțul intermedierilor în vederea ridicării banilor în Statele Unite ale Americii a cuprins celula coordonată de Iosif Mircea Alexandru. Acesta primea detalii ale transferurilor bănești rezultate prin tranzacțiile frauduloase în vederea ” colectării” banilor în Marea Britanie și Statele Unite ale Americii, printre alții date furnizând Cîrstea David Gabriel, Dinaci Aurelian Marian și Dumitru Ionuț Sorin. În România, sumele de bani erau ridicate prin intermediul lui Ivănescu Laurențiu și al lui Voinea Ionuț Daniel, direct sau de către persoanele pe care aceștia le coordonau, de regulă din Râmnicu Vâlcea. În fine, cercul activității infracționale a celui de-al doilea grup îl cuprinde și pe Diaconeasa Emil, care colaborează atât cu Petrache Narcis Nicolae, fiind pentru acesta un intermediar în vederea ridicării sumelor de bani din Statele Unite ale Americii, cât și cu Iosif Mircea Alexandru, la care apelează pentru ridicarea sumelor de bani în Marea Britanie. Prin dezvoltarea probatoriului administrat au rezultat legături strânse ale lui Diaconeasa Emil cu grupul infracțional coordonat de Popescu Nicolae. Al treilea grup acționa în România, Cehia și SUA Cel de-al treilea grup infracțional organizat, ce își desfășura activitatea în principal în România, Cehia și Statele Unite ale Americii, este alcătuit, la rândul său, din mai multe ” celule” , în funcție de rolul fiecărui membru în realizarea activității delictuoase și în asigurarea beneficiilor de ordin pecuniar. Astfel, în jurul lui Popescu Nicolae s-au creat mai multe ” nuclee” , acestea fiind reprezentate fie de coordonatori ai persoanelor care postează ofertele, intră în contact cu victimele și le determină să încheie tranzacția frauduloasă, fie de coordonatori ai persoanelor care au rolul de a încasa sumele de bani expediate de victime, transferate atât prin sistem rapid de bani cât și în conturi bancare. În activitatea de coordonare, Popescu Nicolae era sprijinit direct de către Boșogioiu Dumitru Daniel, acesta asigurând logistic activitatea membrilor grupului. Turică Claudiu Marian și Nicolaescu Alexandru, apropiați ai acestuia, aveau rolul de a rula sume de bani provenite din fraudele informatice. În prima activitate descrisă, rol de coordonator l-a avut Iordache Ștefan care ” supraveghea” activitatea desfășurată și de Vrapciu Vlad Nicolae și Boje Florea Valentin. Tot astfel, Frumosu Ilie Ovidiu, cu sprijinul lui Ifrim Leonard Cătălin și Tunșanu Maria Raluca, coordona activitatea desfășurată, printre alții, de Cristian Mădălin, Dobre Cozmin Ion, Georgescu Mihai Sebastian, Drăgulin Mugurel Aurelian, Necula Florin ori Necula Alexandru. Modul de operare De asemenea, Bococi Alexandru, Ganciu Mario Alexandru, Cota Alin Constantin, Răducu Florin Dorin, Sîrbu Cătălin, Cîmpeanu Vasile Cătălin, Ungureanu Mihaela Florina sau Pețanca Bogdan Nicolae fie efectuau direct activități de introducere sau modificare de date informatice, prin care rezultau date necorespunzătoare adevărului, în vederea fraudării unor cetățeni străini cu ocazia încheierii de tranzacții prin internet, fie sprijineau aceste activități nemijlocit prin punerea la dispoziție a mijloacelor materiale, inclusiv tehnice și a altor resurse prin care să fie comise faptele, având în ” supraveghere” alte persoane. Activități de introducere sau modificare de date informatice prin care au rezultat date necorespunzătoare adevărului, în vederea fraudării unor cetățeni străini cu ocazia încheierii de tranzacții prin internet, au fost desfășurate și de Cristea Ovidiu Vlad, Priboi Marian Loviță, Ifrim Costinel Alexandru și Paraschiva Nicolae Andrei, cel din urmă coordonând activitatea lui Cheche Ioan Daniel. Nu în ultimul rând, în ce privește ridicarea sumelor de bani transferate de victime, inc. Fălcușan Călin Cornel a colaborat cu Niță Emilian Mădălin, cei doi coordonând activitatea desfășurată în Statele Unite ale Americii de mai multe persoane, printre care Stroe Cătălin George, Negrea Claudiu Jean, Niculae Cosmin, Gherlan Casiani Marian, Kloos Vilhelm Emil și Niță Dragoș Robert.

O implicare similară în activitățile de încasare a sumelor de bani din Statele Unite ale Americii, prin supravegherea de conturi bancare deschise de mai multe persoane pe nume fictive, a fost desfășurată, printre alții, și de inc. Frunzulică Ciprian Aurelian, în timp ce inc. Turișcă Florin Tănase coordona astfel de activități pe teritoriul Marii Britanii.

CODRUÅ¢A ALEXANDRU