Un show de zile mari marca Robert Turcescu! Aşa se poate traduce concertul celebrului realizator de televiziune, ce a avut loc vineri, 7 februarie a.c., la Râmnicu Vâlcea. În uralele a peste 200 de spectatori, Robert Turcescu a interpretat magistral melodiile „În al nouălea cer”, „Un refren”, „Deasupra lor”, „Ce-mi pasă mie” şi „Pasărea de foc”.
Cu această ocazie, el ne-a acordat un interviu în exclusivitate, vorbind deopotrivă despre muzică şi politică. Robert Turcescu a vorbit deschis, fără perdea, despre planurile sale de viitor în domeniul muzical, dar şi despre tot ce se întâmplă acum pe scena politică din România. În stilu-i caracteristic, realizatorul TV nu a menajat pe nimeni, spunând lucrurilor pe nume şi criticând actuala putere, numind-o cea mai slabă guvernare din toate timpurile. Citiţi în rândurile de mai jos un interviu extrem de interesant, cu un jurnalist „curios şi, uneori, nervos”.
• Rep.: Aţi afirmat mai demult că v-aţi apucat de muzică pentru că aveaţi foarte puţine variante în perioada comunismului de a deveni star şi pentru că vroiaţi să vă placă şi pe dvs. fetele. Acum, de ce faceţi muzică?
• Robert Turcescu: Asta se întâmpla undeva, când eram prin clasa a V-a şi am văzut un coleg mai mare cu vreo trei ani decât mine, care avea un succes teribil la fetele din şcoala generală pentru faptul că ştia să cânte la chitară. Acesta a fost primul impuls, după care totul s-a desfăşurat într-o poveste foarte frumoasă. Era foarte greu să-ţi închipui înainte de 1989 că vei putea ajunge pe scenă. Chiar şi artiştii consacraţi o duceau foarte greu. Aşa că ideea aceasta de a deveni star pe scenă nu era una foarte prezentă în mintea mea, dar o dată cu perioada liceului când lucrurile se schimbau, deja eram după 1990, mi-am dat seama că îmi place ce se întâmplă într-o gaşcă, aşa îi spuneam trupei atunci, că e frumos să stai să repeţi, să compui, să înregistrezi, să-ţi auzi apoi piesele pe radio, şi să culmineze toată aventura asta cu apariţia unui disc cu trupa Capela în 1995, scos la Electrecord. Acela a fost momentul în care am zis: e absolut minunat, gata, s-a terminat toată această aventură cu muzica. Am mai cântat un an şi ceva, după care m-am ocupat cât se poate de serios de jurnalistică. Apoi, a apărut minunea asta de întâmplare din urmă cu trei ani, cu trupa Casa Presei, şi simt în momentul de faţă că am mai puţin de 20 de ani.
• Rep.: Apropo de trupa Casa Presei şi melodia „Un refren”, care au avut un mare succes la public la preselecţiile de anul trecut pentru Eurovision. Intenţionaţi să dezvoltaţi un nou proiect muzical pentru Eurovisionul din acest an sau alte competiţii muzicale?
• R.T.: Nu, anul acesta nu vom participa la ceea ce înseamnă Eurovision. De altfel, şi anul trecut, noi am făcut-o dintr-un impuls şi dintr-un soi de revoltă. E foarte greu să mai pătrunzi astăzi, dacă nu eşti într-un cerc de iniţiaţi, pe radiourile din România. E extrem de complicat. Eu, care am lucrat 15 ani în radio, îmi dau seama că nu e atât vorba despre playlist-ul radioului, ci, e vorba, până la urmă, de o mică gaşcă de băieţi deştepţi care hotărăşte, această gaşcă, ce difuzează şi ce nu difuzează la radio. Din punctul meu de vedere, e nedrept, mie mi s-a părut că piesa „Un refren” e o piesă bună şi s-a văzut asta şi din vizualizările de pe youtube. De aceea, ne-am spus OK nu vreţi să ne difuzaţi la radio sau întâlnim nişte bariere insurmontabile, vrem să audă lumea piesa asta. Şi au auzit-o, slavă Domnului, milioane de români. Aşadar, anul acesta spunem NU Eurovisionului, suntem în studio, vom lansa probabil primul nostru album la începutul verii, sau poate spre toamnă. În orice caz, noi nu trăim din asta, e o aventură superbă, e frumoasă, e relaxant pentru noi. Însă, vreau ca lumea să înţeleagă că nu este o treabă de amatori, cântăm, studiem, compunem. Nu este o mică cântărică între prieteni, care, întâmplător, mai pun mâna din când în când pe instrumente.
• Rep.: Aţi spus, într-un interviu, că sunteţi un jurnalist curios şi uşor nervos. Vreau să vă enervez un pic şi să discutăm despre amenda primită de la CNA.
• R.T.: Ha, ai reuşit deja!
• Rep.: Povestea este cunoscută: dvs. şi B1Tv aţi luat amendă 70.000 ron, Antena 3 a luat 50.000 ron… Care credeţi că au fost argumentele membrilor CNA ce au stat la baza deciziilor de sancţionare?
• R.T.: Nu există argumente. Există o poveste foarte simplă şi anume, exact cum se întâmplă şi în interviul acesta, vedeţi că sunt un personaj care spune lucrurilor pe nume. Am fost în urmă cu 2 săptămâni într-o şedinţă a CNA şi le-a spus membrilor CNA că, din păcate, instituţia din care fac parte este o instituţie politizată, sinecurizată, în sensul în care ei sunt numiţi acolo politic, primesc nişte sinecuri din partea unor partide. Este o instituţie care şi-a pierdut rolul de arbitru al pieţei media televizate. Toate aceste lucruri le-am rostit apăsat, intrând chiar într-un soi de conflict verbal, la un moment dat, cu unii dintre membrii CNA. Sigur că pentru ei, mi-am dat seama, a fost şocant că vine cineva, care ar trebui să fie umil, probabil, şi să aplece capul în faţa autorităţii unei astfel de instituţii şi le reproşeze faptul că nu veghează asupra spaţiului audio-vizual. De ani mulţi întâmplându-se lucrul acesta, nu de ieri de azi. Sigur că au ţinut minte, sigur că nu le-a convenit ceea ce le-am spus. Sigur că eu le-aş mai spune încă o dată aceleaşi lucruri, indiferent câte amenzi mi-ar da. Realitatea este asta, tristă: inerţia şi încremenirea CNA au provocat de-a lungul timpului nişte derapaje grosolane de la ceea ce înseamnă spaţiul radio-televizat firesc, normal. A fost vorba despre un proces politic în această speţă punctuală. Aici nu e vorba doar despre mine, Turcescu şi B1TV. Din momentul în care judeci politic şi penalizezi cu o sumă atât de mare şi în mod nedrept un aşa-numit delict de opinie… Deci, eu am fluierat în biserica lui Ponta, spunând că este vorba despre o lovitură de stat sau o încercare. Lucrul acesta nu mă atinge doar pe mine. Eu sunt revoltat în momentul de faţă nu pentru că au încercat să-mi limiteze mie dreptul la liberă exprimare, ci pentru că orice sistem autoritarist, chiar în forma lui incipientă, asta începe să facă. Începe cu jurnaliştii, cu presa liberă, uitaţi-vă cum fac ruşii, cum au făcut ucrainienii de-a lungul timpului, cum am trăit pe vremea lui Ceauşescu, chiar şi a lui Năstase… Astăzi sunt eu, mâine va fi un coleg de la o altă televiziune, poimâine se închide un ziar, răspoimâine e dat afară un realizator de la un post de radio şi peste 5 – 6 luni de zile, se întâmplă cum i s-a întâmplat lui Ciuvică, atunci când era Năstase la Putere, să te salte de pe stradă. De ce? Pentru că ai scris un text împotriva iubitului nostru conducător Victor Ponta sau iubitului nostru partid PSD?
• Rep.: Aşadar, aţi fost acuzat că aţi dat dovadă de lipsă de imparţialitate şi echilibru când aţi afirmat că se pregăteşte o lovitură de stat…
• R.T.: Să judece cei ce vor citi acest interviu. În momentul în care spun că în marţea neagră, nişte nătângi şi nişte ticăloşi, în acelaşi timp, au încercat să submineze ordinea de drept a României, prin introducerea unor prevederi, care, pe lângă faptul că erau neconstituţionale, s-au dovedit a fi interesate, în sensul salvării unor inşi de la puşcărie sau eliberării unor inşi de sub presiunile unui proces, atunci am asistat la o încercare eşuată, din fericire, de lovitură de stat, deşi câteva ore în România a avut loc o lovitură de stat de catifea. Faptul că aceste coduri penale au intrat în vigoare şi faptul că există încă o portiţă pentru nişte infractori dovediţi să scape de rigorile legii, asta mă face, în acest moment, să privesc cu maximă îngrijorare la felul în care exercită puterea guvernul Ponta. Eu nu am nimic personal cu Victor Ponta, nu am nimic personal cu Crin Antonescu, şi, în general, liderii politici sunt, pentru mine, nişte personaje la care mă uit cu atenţie de jurnalist, cu curiozitate şi uneori nervos, da, recunosc. Pentru că nu mi se pare firesc ceea ce se întâmplă deja în România: ca eu să iau poziţia ghiocel în faţa autorităţii politice sau a unor autorităţi de tip CNA. Ele trebuie să înţeleagă foarte clar că sunt plătite din banii contribuabililor şi câtă vreme eu le plătesc salariile ar trebui să dovedească, dacă nu performanţă, măcar respect faţă de mine din postura de contribuabil.
• Rep.: De ceva vreme, societatea românească se împarte între băsişti şi anti-băsişti. Vă deranjează că lumea v-a pus eticheta de „băsist”?
• R.T.: Dacă a fi băsist în România înseamnă a nu fi şantajist, dacă a fi băsist în România înseamnă a încerca să lupţi cu toată puterea ta ca jurnalist pentru ceea ce înseamnă libertatea justiţiei şi ceea ce înseamnă respectarea unor instituţii care fac parte din justiţie cum ar fi: Curţile de apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, DNA, ANI, CSM ş.a.m.d. Dacă asta înseamnă să fii băsist, da, recunosc, sunt băsist! Şi încă un băsist, cel mai mare dintre băsişti. În rest, nu mă interesează absolut nimic. Nu am bătut niciodată în poartă la Cotroceni să stau de vorbă cu preşedintele Băsescu în afara unor interviuri oficiale, nu sunt în relaţie de amiciţie sau de şpriţ cu oameni politici. Am simpatii de dreapta, da, recunosc, cred că România puternică, înseamnă România de dreapta, cred că e nevoie de un guvern performant de dreaptă care să conducă ani mulţi România aşa încât clasa mijlocie, care începuse la un moment dat să se ridice, să se ridice şi mai mult, cred că este vremea să terminăm rapid cu statul acesta de asistaţi sociali, pentru că la un moment dat se vor termina şi resursele pe care le dau acum alde Mazăre, şi le dau ba o pungă de pui, ba cartofi, deci într-o zi se vor termina şi acestea. Eu vreau să trăiesc într-o ţară în care performanţa să fie apreciată, inclusiv cea de tip economic, nu vreau să trăiesc într-o ţară de cerşetori sau de inşi care stau cu mâna întinsă la pomeni din categoria ajutoarelor sociale. Este anormal. În ţările dezvoltate, până şi oameni care suferă de un handicap îşi câştigă propria existenţă pentru că asta este definiţia vieţii unui individ. Să ajungă să trăiască pe picioarele lui. La noi, nici oamenii care sunt întregi, care nu au nici un fel de handicap din punct de vedere fizic nu reuşesc să trăiască pe picioarele lor şi stau cu mâna întinsă aşteptând ajutorul statului. Diferenţa aceasta este enormă şi e o oglindă strâmbă în care ne privim. Până la a ajunge să distribui bogăţia unui popor, e nevoie să o produci. Ori acest lucru, din păcate, în România, astăzi, nu se mai întâmplă.
• Rep.: S-a vorbit, la un moment dat, despre negocieri ale dvs. cu RTV. Aţi renunţat la acest proiect?
• R.T.: Nu a existat nici un proiect. A existat un moment anul trecut când contractul meu cu B1TV ajungea la termenul scadent. La momentul respectiv, au început să curgă ofertele. Nu numai din partea RTV, ci şi de la Realitatea, Naşul TV, dar şi din alte părţi. Am stat de vorbă cu toţi pentru că mă interesa şi pe mine să văd care mai este pulsul pieţei media. Am stat de vorbă inclusiv cu Sebastian Ghiţă. N-am negat niciodată că am avut astfel de discuţii, dar nu am intrat în detalii. A venit o ofertă foarte fermă şi corectă din punctul meu de vedere de la televiziunea la care lucrez şi acum, avem un contract nou încheiat, prin urmare lucrurile din această perspectivă sunt bine bătute în cuie.
Aşadar, am un contract ferm, merg mai departe şi acum, în acest an electoral, le transmit o veste proastă celor care s-au gândit că poate scapă de mine într-un fel sau altul. Nu, nu plec din postura de jurnalist aflat în opoziţie cu politica guvernamentală a cabinetului Ponta. Pentru că mi se pare că e greşită, pentru că mi se pare că Victor Ponta a păcălit foarte multă lume printr-o spoială de performanţă şi nu pot admite ca în momentul de faţă, după ce au câştigat Puterea cu atât de multe voturi, eu unul nu i-am votat, să încerce să continue această minciună grosolană. Dacă Victor Ponta va deveni un premier performant, un ins în stare să guverneze într-adevăr o ţară, dacă eu ca mic întreprinzător, pentru că nu sunt salariat sau angajatul cuiva, am firma mea de producţie de televiziune, lucrez pe această firmă dincolo de proiectul cu B1TV multe alte proiecte, dacă eu simt că guvernul acesta măcar nu mă mai încurcă în desfăşurarea afacerilor mele, voi aplauda performanţa guvernamentală a lui Victor Ponta. Din păcate, după doi ani de guvernare, nu e cazul. Victor Ponta este, din punctul meu de vedere, un premier foarte slab.