Moto: „Am fost la DNA, pentru a denunța presupuse fapte de corupție” „Șerban Marinescu – arhitect denunțător
Marți, 30 iulie a.c., la Tribunalul București a avut loc al doilea termen al procesului de fond al primarului arestat Emilian Frâncu. După cum ne-am obișnuit cititorii, am fost, din nou, în sala de judecată, încercând să desprindem notele și nuanțele juridice ale cazului de corupție, la audierea martorilor acuzării. Trebuie să spunem că procesul a fost structurat de președinta completului de judecată Florentina Vasilățeanu în două faze: la termenul din 30 iulie „audierea martorilor acuzării, nominalizați de procurorul DNA și la termenul din 3 septembrie „martorii apărării, indicați de primarul suspendat Emilian Frâncu. La termenul de azi, ar fi trebuit să fie audiați denunțătorii Sorin Dragoș Popescu și Șerban Marinescu „arhitecți, directoarea postului de televiziune Vâlcea 1 „Aura Constantinov, Ion Lepădat „directorul economic al Primăriei Râmnicului și contabila Georgeta Pripas. Cu multă răbdare și înțelegere din partea completului de judecată, au depus mărturii la bară primii trei martori nominalizați, lipsind contabila Georgeta Pripas. Procesul a început în jurul orei 10.00, după ce edilul suspendat al Râmnicului a fost adus în sala de judecată într-un lot de 8 arestați. Primul martor al DNA audiat a fost, așa cum era de așteptat, denunțătorul Popescu Dragoș Sorin (PSD).
Mărturia lui PSD
„Îmi mențin declarația de la Parchet. Menționez că am câștigat concursul de proiecte pe tema stabilită de primăria Rm. Vâlcea, primăria urmând să implementeze soluția noastră. Am fost contactat de Liliana Mihăilescu, de la Urbanism și am fost chemați – eu și colegul meu – de urgență, la Rm.Vâlcea, să vedem situația creată. Primarul a insistat să urgentăm finalizarea proiectului. Trebuia să punem la punct detaliile realizării lui, pentru că era termen scurt. Fiind bani europeni, întârzierea ducea la pierderea banilor. Primarul ne-a chemat în biroul său și am vorbit despre partea financiară. Ni s-a cerut o estimare preliminară, dar era greu să șitim cât costă, pentru că trebuia să facem un studiu de pre-fezabilitate. Conform unor indici orientativi, am făcut o estimare de 200 de mii de euro. Primarul a zis – pe o voce joasă – că ei se gândiseră la 150, dar că va fi pe la mijloc, ca să fie toată lumea mulțumită. Am înțeles, de aici, că 170-180 ar fi acceptabil. Mi s-a părut surprinzător că ni se adresa aproape confidențial, de și nu era cazul. Costul final a fost sub 2 la sută, dar se putea până la 3,5. Am cerut 209 sute de mii de euro. Cota de 3,5 e reglementată, că erau bani europeni. Deci 2 la sută e permisiv. Proiectul era de 7 milioane de euro. Am avut, ulterior, o întâlnire pe care noi am cerut-o și am vrut să avem o confirmare a faptului că vom colabora. Ni se spusese că puteam lucra degeaba la proiect, fiindcă era o competiție de proiecte. A fost singura mea întâlnire cu Frâncu, pe tot parcursul proiectului. Frâncu ne-a asigurat că nu muncim degeaba și că vom fi plătiți. Emisesem factura și, de la Achiziții, ni s-a spus că vom fi plătiți în prima săptămână a lui aprilie. Am sunat și ni s-a spus că vom fi plătiți în două tranșe, în decursul lunii aprilie. Pe 12 aprilie, am sunat din nou și mi s-a confirmat că s-a plătit o tranșă de 300 de mii de lei și că nu mai aveau bani, pe moment, pentru a plăti restul. (…) Frâncu m-a sunat și mi-a zis să ne vedem de urgență, ca să terminăm discuția începută în iarnă și că nu șitie cum să procedeze cu proiectul. Atunci, m-am gândit că ne poate cere ceva, că nu e în regulă ceva și mă condiționează de restul plății. Pe 14 aprilie, m-a sunat și a zis să ne vedem, că trebuie să plece din țară. I-am zis că nu pot să mă întâlnesc cu el, nici luni, nici marți, ci spre finalul săptămânii viitoare. Ca urmare unor temeri, împreună cu colegul meu am fost la DNA și am dat o declarație că suspectam, în contextul celor întâmplate, că vrea să ne ceară bani. Am mai sunat înainte să văd care e situația plăților și ni s-a spus că domnul primar are obiecțiuni și, încă, nu și-a dat acordul virării banilor. Săptămâna următoare, luni, am vorbit cu domnul primar și am stabilit o întâlnire la restaurantul Ibis (în București „n.r.). În denunț am scris că îl suspectez pe primar că vrea să ne ceară mită. Am avut aparatură de ascultare la întâlnire, apoi Frâncu ne-a arătat o hârtie, unde, conform acelui 10 la sută trecuți pe ea, trebuia să plătim banii în două tranșe. Pentru Vâlcea 1 (postul tv „n.r.)Â și sponsorizare pentru Zilele Imnului. Procentul de 10 la sută nu a fost pronunțat, ci scris pe o foaie de hârtie: 50 de mii la Vâlcea 1 și 40 de mii la primărie. Ne-a dat numărul Aurei Constantinov. Am întrebat cum și cui dorește să îi duc banii și Frâncu a zis să-i duc Aurei, în geantă sau în sac. A zis că semnase deja pentru o a doua tranșă și după întâlnirea cu doamna Constantinov, trebuia să mă duc să fac contractul de sponsorizare cu Avram (funcționar la primărie care se ocupă de sponsorizări „n.r.) și apoi, peste o săptămână, să ne dea ultima tranșă. ( ) Eu am văzut că a doua tranșă a intrat pe data de 26 aprilie” .
Ante-pronunțarea sentinței
În timpul depoziției denunțătorului PSD, judecătoarea Florentina Vasilățeanu, stimulată negativ de comportamentul primarului aflat în boxă „care făcea grimase de dezaprobare sau de confirmare a spuselor denunțătorului „a ridicat tonul la arestat și, drept urmare, s-a antepronunțat, afirmând că bine a făcut că nu l-a pus în libertate condiționată pe acesta, pentru că, chiar și acum, aflat în boxa arestaților, face presiuni asupra denunțătorului, încercând să-l influențeze în favoarea sa. Apoi l-a obligat pe arestat să- și îndrepte fața spre perete, ca să nu-l mai aibă în vizor pe martorul acuzării. Devine clar că șiefa completului de judecată are conștiința juridică a cazului deja formată, punctând vinovăția primarului Frâncu și rămânând doar să pronunțe public condamnarea. Mai mult, judecătoarea a atras atenția și avocatului Petrescu că exercită presiuni asupra arhitectului denunțător, iar acesta, reconsiderându- și atitudinea, a recunoscut acuzația, cerându- și scuze completului de judecată.
Mărturia lui Șerban Marinescu
Chemat la bară, de pe holul Tribunalului, a intrat, în sală, un tânăr cu barbă, în pantaloni bermude, non-conformist, stăpân pe sine și hotărât. La depunerea jurământului, a jurat pe onoare și pe conștiință, el fiind ateu, intrând, apoi, energic în subiect. S-a arătat mai aprig decât primul denunțător, încă de la începutul depoziției. Am aflat că el este autorul denunțului scris făcut la DNA ( și nu PSD) și că se numește Șerban Marinescu. ” Îmi mențin declarațiile de la urmărirea penală. ( ) Negociind, am ajuns la suma de 200 de mii de euro. Frâncu a zis că e prea mult, că se gândise la 150, dar ca o să facă în așa fel încât să fie toată lumea mulțumită. Apoi, în ziua în care am predat proiectul, mi-a făcut cunoștință cu un om, un prieten de-al său, Eugen Scarlat. El mi-a zis să am încredere totală în individ. Scarlat m-a întrebat cum putem face ca executarea proiectului conceput de noi să fie câștigată, prin licitație, de o firmă agreată de domnul primar. Eu am zis că am predat deja proiectul, iar el a înțeles că atunci nu se mai poate face nimic. Acesta a fost momentul în care am bănuit că ar exista elemente de corupție. Frâncu insista să ne vedem, a sunat de mai multe ori, de și noi nu mai aveam ce face, predasem proiectul, trebuia doar să primim banii pentru munca noastră. Eu am fost primul la DNA și eu am făcut denunțul, iar la întâlnirea cu Aura Constantinov tot eu am fost. Nu eram dispu și să plătim 90 de mii pentru a primi plata serviciilor prestate. Arhitecții nu plătesc mită. Totu și, Frâncu nu mi-a pretins direct o sumă de bani. Am fost la DNA, pentru a denunța presupuse fapte de corupție. Am fost, pe 25 dimineața, la Vâlcea și l-am sunat pe Frâncu. A zis să mergem la Aura. Și m-am dus. I-am dat geanta, i-am zis că sunt niște bani pentru primar și Aura a zis că nu vrea să șitie ce e acolo, dar am insistat, pentru că era o importantă sumă de bani. Anticipat, am vorbit (la telefon „n.r.) și cu Aura, să-i spunem că venim și să ne aștepte. Și ne-a așteptat. Era reticentă, a zis că nu șitie nimic despre conținutul gentuței, dar când a auzit că e vorba de bani, nu a zis nici să îi iau, nici să îi las. Știa că banii sunt pentru primar. Nu mi s-a părut surprinsă, când i-am zis că sunt bani în geantă. Apoi, am discutat cu Aura despre promovarea proiectului.
La discuția de la restaurantul IBIS, am vorbit cu Frâncu pentru prima dată despre promovarea proiectului, referitor la 50 de mii de lei, să îi plătim pentru promovare. Și pentru sponsorizare a făcut la fel. Mi s-a adus la cunoștință că suma va fi folosită pentru sponsorizare, apoi mi s-a indicat persoana pe care urma să o contactez pentru întocmirea contractului „Avram (funcționar la Primărie, responsabil cu sponsorizarea acțiunilor instituției n.r.). Nu am avut obiecții, pentru că dacă am văzut că mi se cer bani, nu mai conta sub ce formă mi se cer. Știam că ultima tranșă a sumei de bani pe care urma să o primesc, va intra după ce plăteam cei 40 de mii pentru sponsorizare. (…) A fost o comisie, pe 4 martie, din partea primăriei și Frâncu nu făcea parte din ea. Am întrebat juriștii și mi s-a spus că se pot găsi mijloace administrative prin care să nu se plătească. Am bănuit că o să mă condiționeze la plată, când Frâncu mi-a zis, în discuția telefonică, că stă în față cu ordinele de plată și nu șitie ce să facă cu ele” .
Mărturie Aura Constantinov
Ora 13,00. A fost chemat la bară martorul acuzării „Aura Constantinov. Aceasta și-a început depoziția sigură pe sine, cutezant și relaxat, explicând, în amănunt, ce s-a întâmplat la întâlnirea cu denunțătorul din biroul ei de la Televiziunea Vâlcea 1. În declarația dată și consemnată sub jurământ, martora a spus clar că în cadrul dialogului purtat cu arhitectul ce s-a prezentat în biroul său nu s-a discutat despre bani și că ea a crezut că în celebra borsetă pregătită de procurori ca obiect al infracțiunii se afla un hard extern. A mai declarat că, de și se simțea rău, având o cădere de calciu, a rezistat la discuție timp de 15 minute despre proiectul din centrul orașului și că, pe fondul explicațiilor primite de la arhitect, au fost întrerupți de mascații DNA care au dat buzna în birou peste ei. Judecătoarea Vasilățeanu a reținut, până la nuanță, cuvintele și expresiile folosite de Aura Constantinov în explicarea situației anchetate (menționând public aceasta!) și, prin atitudinea manifestată, a dovedit că nu suspicionează nimic din cele declarate de ea, încheind interogatoriul într-o notă comună, liniștită și relaxantă.
Judecătoarea nu i-a spus Aurei Constantinov să nu facă pe proasta
Ne vedem siliți, pentru realitatea faptelor și adevărata desfășurare a situației, să facem mențiunea că președinta completului de judecată nu a făcut niciodată afirmația că Aura Constantinov ar face pe proasta, spunându-i că ” face pe proasta” , apreciind că mimează neînțelegerea întrebărilor puse, așa cum s-a scris într-o publicație locală. Păstrăm la dispoziție înregistrarea audio din sala procesului, pentru orice necredincios, dar și pentru publicația care, tendențios a calomniat-o pe aceasta. Judecătoarea a întrebat-o dacă poate explica de ce arestatul i-a trimis pe denunțători cu borseta tocmai la ea și de ce avea Frâncu o așa mare încredere în ea? Iată transcrierea răspunsului de pe banda magnetică: ” Pentru că șitia că nu mă pretez la a lua. A contat pe faptul că sunt un om onest. Am lucrat împreună de 20 de ani. Ne cunoaștem de când a înființat ziarul Reporter. Am lucrat împreună, până a ajuns în Parlament” . În acest moment a intervenit relaxarea, președinta completului afirmând că de-abia acum înțelege motivul gestului arestatului și a început să dicteze grefierei răspunsul martorei Constantinov. Procurorul DNA, atent la depoziția martorei, dar și la intervenția avocaților, mulțumit de răspunsurile date, a renunțat la a-i mai pune întrebări suplimentare în afara celor aflate în rechizitoriu. Chiar și denunțătorii nu au mai intervenit cu întrebări pentru martoră, confirmând, astfel, adevărul depoziției ei.
Mărturia directorului economic Ion Lăpădat
 ” Imi mentin declaratia de la urmarirea penala. Documentatia a fost trimisa pe 4 aprilie, pentru plata. Din momentul ala trebuia sa facem plata. Termenul era pe 30 aprilie. Bani erau in lista de investitii, erau alocati. Fiind o suma mare se poate esalona in 2, 3 sau 4 transe… puteam plati toti banii pe 30 aprilie, toti banii. Prima plata a fost pe 11 aprilie, 300 de mii de lei. Am facut-o in urma unei prognoze catre Trezorerie ca voi face aceasta plata. Urmatoarea, a doua, era programata pe 15 – 400 de mii de lei. Nu am facut-o pentru ca documentele au ramas in cabinetul primarului, nu stiu de ce, intre 16-22 aprilie. Am dus documentele pe 12, dar nu au iesit de acolo. Nu șitiu de ce nu a semnat. Pe 22, au iesit actele semnate si am reusit sa fac plata, dupa o suplimentare de prognorza la Trezorerie, pe 25 aprilie. Nu se intampla ca primarul sa nu semneze. Eu banuiesc ca in acest caz s-au solicitat lamuriri legate de contract. Nu pot sa imi dau cu parerea ce fel de discutii au fost. Ultima plata a fost facuta in 15 mai, dupa ce am recuperat de la DNA, in 9 mai, documentele originale” . Judecător: ” Tinutul documentelor in birou e o chestie uzual[?” … ” Nu, nu este. Prima transa a fost aprobata in scris. Primarul nu trebuia sa plateasca penalitati. Plata in transa a stabilit-o Directia economica – Serviciul de contabilitate. Era obisnuit sa se plateasca in transe, daca erau sume mari. Cerea explicatii despre plati. S-a intarziat plata si pentru alte doua societati, nu doar pentru Cabinetul de arhitectura. Am avut o prioritate pe 11 aprilie, cand am platit agentul termic, la CET. Pentru cele doua firme, actele s-au semnat mai repede decat pentru Biroul de arhitectura. Pe data de 22, primarul Francu a semnat actele necesare platii celor 400 de mii. Nu am dat drumul la plata, pentru ca nu aveam prognoza in acea zi, la Trezorerie… o depășeam” .
Fără șianse de eliberare condiționată
Tot la acest complet de judecată și în aceea și sală de procese, s-a judecat și cererea de eliberare condiționată a lui Emilian Frâncu, hotărându-se: ” Soluția pe scurt: În baza art. 300 ind. 2 rap. la art. 160 ind. b C.p.p. menține măsura arestării preventive a inculpatului. Cu recurs. Pronunțată în șiedință publică” .
• Romeo POPESCU
Numai pe www.voceavalcii.ro aflați detalii, în timp real și adevărul de la procesele primarului Emilian Frâncu.