INTERVIU. Constantin Roibu, fostul director al Oltchim, cel care s-a aflat în fruntea societății chimiste timp de 22 de ani, rupe tăcerea și a ales să răspundă tuturor întrebărilor care-i macină pe vâlcenii interesați de soarta Oltchim. Controversat, acuzat de unii, apreciat de alții, Constantin Roibu a rămas în toată această perioadă tulbure în picioare și a răspuns tuturor acuzațiilor care i-au fost aduse. Având un acționar minoritar PCC ostil și, după schimbarea Puterii, un acționar majoritar, statul, de asemenea, ostil, Constantin Roibu a ales să- și dea demisia, mai ales că Remus Vulpescu, comediantul de mâna a doua de la Oficiul privatizării, a promis că dacă Roibu pleacă de la Oltchim, va da banii pentru ca Oltchim-ul să funcționeze. La o lună de la demisie, încă nimic bun nu s-a întâmplat. Poate, doar că circul privatizării cu senzaționalul Dan Diaconescu a luat sfârșit. Potrivit unui sondaj ziare.com, realizat pe un eșantion de 5.706 persoane, doar 3,86 la sută dintre cei care au răspuns sondajului l-au găsit pe Constantin Roibu vinovat de situația creată la Oltchim. Două treimi dintre repondenți, adică 66,68 la suta, sunt de părere că Executivul condus de social-democratul Victor Ponta este de vină pentru circul creat la Oltchim. La mare distanță, Dan Diaconescu este considerat vinovat de 15,44 la sută dintre cei care au răspuns sondajului, în timp ce fostul ministru al Economiei din Guvernul Boc, Adriean Videanu, a fost votat vinovat de 10,27 la sută dintre repondenți.
Rep.: Puteți să ne spuneți cum a ajuns Oltchim-ul la datoriile și la situația în care este astăzi?
Constantin Roibu: Din cauza funcționării reduse începând cu trimestrul patru 2008. În anul 2009, 2010 și 2011 am funcționat sub 40% din capacitate, iar în anul 2012 la 25% din capacitate, plus diminuarea capitalului social din noiembrie 2007, iar cheltuielile financiare au crescut de zece ori. Chiar dacă în 2007 și 2008, am avut profit operațional, cheltuielile financiare ne-au făcut să ie șim pe pierdere. În 2007, de exemplu, am avut în semestrul unu cheltuieli financiare nesemnificative, comparativ cu anul 2006 cheltuielile financiare au fost de 3 milioane de euro, iar în 2007, ca urmare a diminuării capitalului social și transformarea capitalului propriu din capitaluri pozitive în capitaluri negative, cheltuielile financiare au ajuns la 30 de milioane de euro. Am ie șit în pierdere inclusiv în anul 2008. Deci, explicația este funcționarea redusă și creșterea exagerată a cheltuielilor financiare. Acestea sunt motivele pentru care am intrat pe pierdere. La datoriile pe care le aveam de 580 milioane de euro, printr-o hotărâre a Adunării Generale care a fost ținută în 10 septembrie 2012 s-a mai adăugat încă 140 milioane de euro, care sunt adăugate artificial, chiar și ilegal.
Rep.: Ce ar fi însemnat pentru Oltchim conversia datoriilor de la AVAS în acțiuni?
C.R.: Acest lucru ar fi redus gradul de îndatorare al OLTCHIM-ului, însă normal ar fi fost ca această conversie să nu fie făcută numai cu datoria către AVAS, să fie făcută și cu datoriile față de societățile cu capital majoritar de stat sau măcar cu penalitățile de la aceste datorii. În felul acesta, capitalurile proprii ale OLTCHIM-ului ar fi devenit pozitive, societatea ar fi devenit bancabilă și chiar dacă s-ar fi ratat privatizarea, societatea avea posibilitatea să se împrumute în bănci, să se reducă cheltuielile financiare fiind încadrată în altă clasă de risc bancar, putea să trăiască și să funcționeze fără niciun fel de probleme, chiar dacă nu se făcea privatizarea.
Rep.: De ce nu s-a făcut această conversie, de și există acceptul Comisiei Europene?
C.R.: Nu șitiu. Aici trebuie să răspundă guvernanții, de și Oficiul Privatizării motivează că nu se putea face conversia, însă lucrul acesta nu este adevărat. Se putea face conversia, mai ales că a existat și un protocol în care a fost discutat și negociat cu PCC-ul, în care PCC-ul și-a dat acordul pentru conversie.
Rep.: În pixul cui stă semnătura ca această conversie să se întâmple?
C.R.: Acționarului majoritar. Statul.
Rep.: Presa centrală s-a ” minunat” de câștigurile dvs., de și ele sunt specificate în declarația de avere. Considerați că s-a încercat o linșare mediatică a dvs.?
C.R.: Da. Câștigurile mele sunt legale, nu sunt exagerate, pentru că pe un asemenea post într-o societate similară, care este privată, nivelul câștigurilor este mult mai mare. Dacă ne uităm tot în presă, sumele care erau vehiculate pentru managementul privat la Oltchim, ar fi însemnat câștiguri cam de 100.000 euro pe lună. Este o manipulare ca să se îndrepte atenția spre mine, în loc să se vadă că a fost aplicată o strategie de privatizare care nu a avut succes și care a fost croită de la început gre șit. Întrebarea mea este: de ce s-a schimbat strategia de privatizare după ce s-a pus în vânzare caietul de sarcini? Inițial, caietul de sarcini trebuia dat publicității după efectuarea conversiei, iar abia după acea urma privatizarea. Care este motivul, dacă s-a vrut o privatizare făcută într-un mod transparent și corect, de ai schimbat caietul de sarcini cu 10 zile înainte de data depunerii ofertelor? Această strategie în niciun caz nu putea avea succes și în niciun caz nu putea să atragă un investitor serios, pentru că nu vine nimeni să investească într-o societate în care există un acționar minoritar care deține controlul cu peste 32% din pachetul de acțiuni. Viitorul proprietar al Oltchim-ului nu poate lua nicio hotărâre majoră în Adunarea Generală a Acționarilor cât timp este blocat de un grup de acționari minoritari. Mai mult decât atât, ce investitor poate să își pregătească participarea la o privatizare în 5 zile lucrătoare, înaintea termenului de depunerea ofertelor? Pentru că atunci a apărut noul caiet de sarcini cu noua strategie de piață. Am anticipat eșecul privatizării în condițiile stabilite de Vulpescu.
„M-am opus insolvenței la Oltchim”
Rep.: De ce credeți că nu vă aflați în grațiile actualilor guvernanți?
C.R.: Explicația este foarte simplă. Am fost cel care m-am opus unor măsuri pe care a vrut să le aplice Oficiul Privatizării la Oltchim, respectiv declararea insolvenței la Oltchim. Această propunere mi-a făcut-o șieful Oficiului Privatizării, Remus Vulpescu, înainte de a declara insolvența la Hidroelectrica. Am fost cel care am susținut și am făcut demersuri pentru funcționarea integrată a Oltchim-ului. Îmi pare rău de un singur lucru, că atât ministrul Economiei, cât și șieful Guvernului sunt dezinformați de către șieful Oficiului Privatizării. Eu am atras atenția, înainte de depunerea ofertelor, cam cu o săptămână, că nu există niciun investitor serios, deoarece aveam informații foarte clare că în afară de PCC nu a accesat nimeni Camera de date, în care era toată situația și toate datele financiare ale Oltchim-ului pregătite special pentru privatizare. Dacă ar fi existat un investitor serios, acesta ar fi accesat Camera de date. Eu mi-am făcut datoria, am atras atenția, dar așa cum am spus, cei doi demnitari au fost dezinformați de către șieful Oficiului privatizării.
Rep.: Există vreo legătură între Vulpescu și PCC?
C.R.: Nu șitiu, nu pot să fac această afirmație. Cert este, însă, că reprezentantul – consultantul PCC-ului ( (Sebastian Vlădescu – n.r.) a fost de foarte multe ori la Ministerul Economiei pentru a- și susține investitorul.
Rep.: În ce perioadă a fost fostul ministru de Finanțe Vlădescu consultantul PCC?
C.R.: În mod sigur începând cu 5 ianuarie 2012, când s-a prezentat la Oltchim împreună cu PCC, la o întâlnire cu sindicatul, iar Vlădescu s-a prezentat în calitate de consultant al PCC și din informațiile din care le am eu, până în săptămâna dinaintea datei depunerii ofertelor, deci săptămâna dinainte de 17 septembrie 2012.
Rep.: Este adevărat că dacă trece o iarnă pentru instalații nepornite ele nu vor mai putea fi pornite niciodată?
C.R.: Nu este adevărat că nu vor mai putea fi pornite niciodată, dar cheltuielile de reautorizare și de repunere în funcție vor fi destul de însemnate.
Rep.: Care este principalul motiv pentru care Oltchim este declarat obiectiv de securitate națională?
C.R.: Nu șitiu dacă termenul este corect, însă este un obiectiv de importanță națională, deoarece de produsele Oltchim-ului depind foarte multe ramuri economice din România, inclusiv sistemul energetic național, care folosește sodă caustică și acid clorfidric produse de Oltchim. În situația în care Oltchim nu va mai funcționa, vor trebui aduse din import.
” Întotdeauna am luptat și am apărat interesele Oltchim-ului, și de asemenea am apărat proprietatea statului”
Rep.: Ați șitiut că vă aflați sub lupa SRI și SIE privind activitatea ce o desfășurați la Oltchim?
C.R.: Am bănuit acest lucru dar nu mi-am făcut niciun fel de probleme, pentru că întotdeauna am luptat și am apărat interesele Oltchim-ului, și de asemenea am apărat proprietatea statului. Se pot vedea toate intervențiile pe care le-am făcut de-a lungul anilor pentru a apăra Oltchim-ul de strategia dusă de acționarul minoritar, PCC, strategie de distrugere a activităților Oltchim-ului, dar și de reducere a valorii de piață a Oltchim. Am constatat că am avut dreptate și am intuit foarte bine ce intenții are PCC, deoarece oferta pe care a depus-o această firmă a confirmat ceea ce am bănuit eu.
Rep.: Puteți să ne lămuriți în legătură cu chestiunea firmelor căpușă, care este în prim plan în firma centrală?
C.R.: Este o invenție. Acest lucru a fost vehiculat ani de-a rândul de către un ziarist vâlcean care a încercat să mă șiantajeze, cerându-mi bani și am fost controlat pe această temă de Corpul de Control de la Ministerul Economie, de către Corpul de Control al Primului-ministru. Am avut mai multe plângeri la DNA pe această temă și nimic nu s-a confirmat. Dacă ne uităm la cifra de afaceri sau relația dintre aceste firme și Oltchim, nu se ajunge la un procent de nici măcar 2% din activitatea Oltchim-ului. Acuzațiile sunt aduse în special pentru firmele care au fost desprinse din Oltchim, care au reprezentat firmele de mentenanță, deci de întreținere ale Oltchim-ului, în care Oltchim-ul deține și a deținut pachete de acțiuni, iar toate contractele care au fost făcute cu aceste firme au fost făcute pe bază de selecție de ofertă, s-au contractat lucrări cu ele numai când au avut prețurile cele mai mici. CIPROM-ul, una dintre firmele enumerate, la care eu sunt și acționar, nu are nici o legătură cu Oltchim-ul, singura legătură este că luăm apă potabilă din Oltchim, și în anul 2012, când și-a început activitatea, valoarea facturii este de 1.530 lei. Firma de vopsele în care este fiul meu acționar a livrat diverse materiale pentru protecții și vopsele pe bază de selecție de oferte și întotdeauna s-a cumpărat de la ei numai în situația în care au avut prețurile cele mai bune și calitatea corespunzătoare pentru specificul lucrărilor pe care le-am efectuat, iar valoarea relației dintre firma respectivă și Oltchim nu depășește 100.000 euro pe an, iar în cifra de afaceri a firmei respective această sumă reprezintă sub 4%, deci nu poate fi vorba de căpușeală. Cu celelalte firme există relații contractuale. Topanel-ul de care se vorbește și care este acuzat că este acționar, nu este acționar. Fratele lui se ocupă de vânzări și este administrator, iar cifra de afaceri cu această firmă este de 0,03 și 0,06% pe an. Deci sunt aberații și sper ca foarte repede să se lămurească aceste lucruri. La fel este și cu Oltgrup-ul, au cumpărat pe bază de contracte și la prețuri de piață diverse produse din Oltchim ca orice consumator din România. Ce este rău în faptul că în județul Vâlcea există firme care consumă materie primă de la Oltchim? Nimeni nu vede latura pozitivă, pentru că orice societate productivă se luptă să aibă cât mai mult consumatori, iar ce nu se are în vedere este faptul că aceste firme creează locuri de muncă și contribuie la taxele locale pentru primării.
Rep.: Este adevărat că DNA a fost prezent în Oltchim săptămânile trecute și a ridicat tone de documente?
C.R.: Nu. Este total fals. Controalele care se fac în momentul de față se fac datorită reclamațiilor făcute de acel ziarist șiantajist, sunt venite punctual pentru relațiile cu aceste firme, iar DNA-ul intervine numai în situația în care în contractele respective se găsesc nereguli care sunt de specificul DNA-ului. Pentru că DNA-ul intervine numai când este cazul de corupție și când sunt prejudicii mari și nu este cazul la Oltchim.
ROMEO POPESCU
strong