Trei cazuri de scarlatină, confirmate deocamdată doar de teste rapide au apărut la Școala Nicolae Bălcescu din Drăgășani, județul Vâlcea. Reprezentanții Direcției de Sănătate Publică Vâlcea susțin că nu poate fi vorba de un focar sau de epidemie, putându-se discuta despre acest lucru doar după analize de laborator (exudat faringian).
Potrivit Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Vâlcea, deşi diagnosticul a fost confirmat clinic, acesta nu a fost confirmat şi prin analize de laborator.
”Am fost anunțați despre apariția acestor cazuri, am trimis echipă acolo și s-au luat toate măsurile necesare. Știu că aceste cazuri care au apărut sunt confirmate doar de teste rapide sau clinice, nu de laborator. Este vorba de 2 cazuri, într-o clasă, doi băieți și încă un caz în altă clasă, o fetiță. Supraveghem cu atenție ceea ce se întâmplă la școala din Drăgășani”, susțin reprezentanții DSP Vâlcea.
De asemenea, DSP Vâlcea a precizat că în ultimul timp nu au existat cazuri de îmbolnăvire cu scarlatină în județul Vâlcea.
Ce este scarlatina?
Boală infecţioasă, scarlatina apare în epidemii, şcolile şi grădiniţele fiind terenul preferat al acestei boli deosebit de contagioase. Acum un secol, era o cauză importantă de deces în rândul copiilor, dar astăzi este aproape inofensivă, datorită tratamentelor corect administrate. Spre deosebire de varicelă, rubeolă, rujeolă şi oreion, scarlatina – şi ea o boală a copilăriei – este cauzată de o bacterie şi nu de un virus. Responsabil de apariţia ei este streptococul beta-hemolitic de grup A. O receptivitate mare pentru scarlatină au copiii sub 10 ani, grupa de vârstă cel mai frecvent atacată fiind 5-9 ani. În fapt, ea poate da lovitura imediat după epuizarea anticorpilor proveniţi de la mamă (undeva după vârsta de 6-12 luni). S-a costatat că băieţii sunt mai des afectaţi decât fetele şi că boala apare cu o frecvenţă de 4-5 ori mai mare în mediul urban decât în mediul rural.
Cum se răspândeşte scarlatina şi care sunt simtomele
Microorganismul se răspândeşte pe cale respiratorie, fie direct, prin picăturile de salivă împrăştiate în aer în timpul vorbirii, strănutului, râsului etc., fie indirect, prin obiecte contaminate (jucării, obiecte de mobilier etc.), ceea ce-l face de neoprit atunci când pătrunde într-o colectivitate de copii. Scarlatina bântuie în perioada rece şi umedă a anului (sfârşit de toamnă – început de primăvară), dar au fost destule cazuri înregistrate şi lunile mai sau iunie. Boala debutează cu febră, care poate atinge valori de 39-40°C, dureri în gât şi vărsături. Copilul e agitat, refuză mâncarea şi are dureri puternice la înghiţit. Boala debutează şi cu modificările specifice ale limbii: în prima zi aceasta prezintă un depozit alb-slăninos (“limbă de porţelan”), în a doua zi se descuamează dinspre margini spre bază, în a treia zi are vârful descuamat, în a patra zi e descuamată total, etc. Erupţia se instalează după 24-48 de ore de la debut. Aceasta este difuză, stacojie şi e punctată de mici bubiţe roşii, aspre la pipăit şi este mai intensă pe partea antero-internă a membrelor. Pentru a confirma agentul infecţios responsabil pentru starea copilului, se recomandă efectuarea unui exudat faringian pentru a căuta streptococul beta-hemolitic de grup A. De asemenea, copilului i se testează urina, prin examene de laborator ce se fac la începutul bolii şi apoi săptămânal, timp de 30 de zile.