După ce, recent, a reuşit să obţină de la Ministerul Educaţiei clădirea în care au funcţionat Judecătoria şi internatul de băieţi, Constantin Aleca, primarul oraşului Bălceşti, intenţionează să o transforme într-un muzeu dedicat inventatorului Petrache Poenaru.
Localitatea Benești, din Bălcești, este locul care a dat umanității pe cărturarul Petrache Poenaru, născut pe 10 ianuarie 1799, cel care în anul 1827 obținea la Paris brevetul pentru condei portăreț fără sfârșit, stiloul de astăzi. Petrache Poenaru, omul de taină a lui Tudor Vladimirescu este și cel care concepe steagul național, steag ce a fost purtat pentru prima dată de pandurii marelui revoluționar. Este de asemeni editorul primului ziar românesc „Foaie de propagandă” pentru armata de panduri a lui Tudor Vladimirescu. Este organizatorul învățământului național românesc, fondatorul colegiilor naționale din București și Craiova, membru al Academiei Române din anul 1870.
Petrache Poenaru a fost şi primul român care a călătorit cu trenul. Se întâmpla în toamna anului 1830, în Anglia, cu ocazia deschiderii primei căi ferate din lume. Alături de alţi oameni care au scris istorie, Petrache Poenaru, de la Bălceşti, a pus bazele învăţământului românesc şi a înfiinţat Colegiul Naţional Carol I din Craiova. De asemenea, între 1834 şi 1836, a insistat pentru introducerea Sistemului Metric Zecimal în Muntenia şi a contribuit la înfiinţarea Şcolii de Agricultură de la Pantelimon. Din poziţia de membru al Eforiei Şcolilor Naţionale, în 1850, a devinit co-fondator al Şcolii de Poduri şi Şosele (actuala Universitate de Construcţii din Bucureşti). În 1870, spre sfârşitul vieţii sale, a fost ales membru al Academiei Române. În discursul rostit atunci, a susţinut că cele 5 luni cât a fost pandur şi haiduc i-au schimbat complet destinul şi avea să păstreze în inimă pentru totdeauna acele clipe măreţe. De numele lui Petrache Poenaru, mai sunt legate apariţia primului ziar românesc şi forma actuală a drapelului României, cu cele trei culori vii şi sugestive. În 1848, a participat la Revoluţie şi a făcut parte din Comisia pentru liberarea robilor. Opt ani mai târziu, a devenit venerabil al unei importante loje masonice bucureştene şi a devenit apropiat al domnitorului Alexandru Ioan Cuza. În prezent, îi poartă numele fosta staţie de metrou Semănătoarea, strada din zona centrală a oraşului Bălceşti şi liceul din localitatea sa natală. Având în vedere toate aceste lucruri, sigur că ideea primarului Aleca este lăudabilă.