Doi cercetători români au intrat în Cartea Recordurilor datorită unei descoperiri remarcabile. Aceștia au stabilit dimensiunile celui mai mare lac de pe suprafața Pământului, Paratethys, care acoperea inclusiv teritoriul actual al României. După ce descoperirea lor a fost recunoscută, recordul a fost publicat în 40 de limbi.
Echipa condusă de Dr. Dan Palcu, formată din cercetători ai Institutului GeoEcoMar și ai Universității din București, a realizat această premieră pentru ambele instituții. Aceștia au identificat proporțiile colosale ale lacului Paratethys, cel mai mare din istoria planetei noastre.
Guinness World Records a publicat un articol online despre „Cel mai mare lac care a existat vreodată”, iar recordul a fost inclus și în edițiile tipărite, în peste 40 de limbi.
Acum aproximativ 11 milioane de ani, în perioada Miocenului superior, continentul european avea un aspect foarte diferit față de cel de astăzi. Paratethys, cu o suprafață de aproximativ 2,8 milioane de kilometri pătrați, acoperea teritorii de la est de Alpi până în regiunile actuale ale Kazahstanului, conținând peste 1,8 milioane de kilometri cubi de apă sălmastră. Aceasta înseamnă un volum de peste zece ori mai mare decât cel al tuturor lacurilor actuale combinate.
Pentru mult timp, s-a crezut că în această regiune a existat o mare preistorică, cunoscută sub numele de Marea Sarmatică. Acum, însă, dovezile indică faptul că pentru aproximativ cinci milioane de ani, aceasta a fost de fapt un lac izolat, plin de specii unice pe glob, a explicat Dr. Dan Palcu, citat de GeoEcoMar.
În România, urmele acestui megalac sunt încă vizibile. Printre cele mai spectaculoase mărturii se numără nisipurile cu trovanți din Subcarpații Buzăului și Olteniei, calcarele din zona Istrița, care acum 10 milioane de ani formau plaje tropicale, și falezele roșiatice din Dobrogea de Sud, unde alternanțele de umplere și desecare ale lacului sunt reflectate în straturile rocilor.
Cercetătorii au descoperit, de asemenea, o criză hidrologică severă în care Paratethys a pierdut mai mult de două treimi din suprafață și o treime din volum, cu o scădere a nivelului apei de până la 250 de metri. Această schimbare drastică a avut un impact devastator asupra faunei, ducând la dispariția multor specii, inclusiv a celei mai mici balene cunoscute, Cetotherium riabinini.
Pentru a studia istoria Paratethys, echipa a utilizat tehnici avansate precum magnetostratigrafia, care se bazează pe inversările de polaritate ale câmpului magnetic terestru în roci, și reconstrucții paleogeografice digitale pentru a determina dimensiunile și volumul acestui megalac.