1

Boureanu este dator vândut la OLTCHIM

FĂȚĂRNICIE. Ramplast Distribuție Profile SRL, firmă deținută de Cristian Boureanu, parlamentar PDL, are datorii de 2,8 milioane de lei la Oltchim Râmnicu-Vâlcea, al cărei distribuitor este unic pe București. Se vede treaba că politicianul nu are nicio treabă să- și plătească la timp datoriile, demonstrând un dispreț total față de  firmele de stat. Conform informațiilor preluate de la ANAF firmele sale au o datorie de 250 mii de lei către bugetul de stat pentru care se află în executare silită. El livrează profile pentru sălile de sport ale Companiei Naționale de Investiții (CNI), dar și termopane pentru o serie de instituții de stat, cu toate că a declarat sus și tare că nu a făcut niciodată afaceri cu statul.

Potrivit datelor furnizate de Oltchim, firma lui Boureanu are o datorie de aproape 3 milioane de lei către compania de stat. ” Firma Ramplast Distribuție Profile SRL are către Oltchim Râmnicu-Vâlcea în momentul de față un debit total de 2.794.168,26 lei din care 922.810,73 lei în termen. Diferența, respectiv 1.871.357,53 lei, reprezintă o datorie de plată care este în scadență, cea mai veche având termen scadent în luna februarie 2010, pentru care cele doua firme – Oltchim și Ramplast Distribuție Profile SRL – au în derulare un protocol de eșalonare a plăților întocmit în data de 16.03.2010 și valabil pentru perioada 09.03.2010-31.07.2010, timp în care Ramplast Distribuție Profile se obligă să achite aceasta datorie restantă. Menționăm că acest debit este garantat de Ramplast Distribuție Profile SRL cu instrumente de plată. Pentru sumele restante datorate, Oltchim percepe lunar facturi cu dobândă care de la începutul anului până în luna aprilie inclusiv însumează un cuantum de 100.778,99 lei, factura aferenta lunii mai începând să se calculeze după data de 15.06.2010, când se va închide contabil luna mai. Nivelul dobânzilor aplicate lunar de Oltchim este mult superior celor pe care Oltchim le plătește la creditele contractate” , a declarat directorul general al Oltchim, Constantin Roibu, care susține că firmei lui Boureanu îi sunt percepute dobânzi superioare creditelor contractate.

Mai trebuie spus că Boureanu a livrat CNI termopane în valoare de aproximativ 2,9 milioane de lei (720.000 de euro pentru 12 săli de sport) i-au adus aproape 50% din cifra de afaceri a Ramplast Distributie Profile, care în 2008 a atins 7,7 milioane de lei, potrivit datelor de la Registrul Comerțului. Din presa națională aflăm că o altă firmă a lui Boureanu, Altipo Construct, a furnizat produse, pentru Spitalul Sfântul Ciprian Pantelimon, Facultatea de Științe Politice și Administrative, un hotel al CNE Cernavodă, pentru sediul Inspecției Muncii și a executat lucrări în cadrul CET Sud și CET Vest etc.

OLIVIA PÎRVU-CÎRCIU




Ion Cîlea vrea să o demită pe Georgeta Săliște

Spitalul Județean va trece în custodia Consiliului

CONFLICT. Neînțelegerile dintre președintele Consiliului Județean Vâlcea și directorul Spitalului au început încă de acum câteva luni, când Ion Cîlea a decis să blocheze conturile spitalului pentru o datorie de 159 milioane de lei vechi. Acum, odată cu preluarea Spitalului Județean de către Consiliu, Ion Cîlea este decis să o demită pe Georgeta Săliște, profitând de dreptul pe care i-l conferă legea. În locul managerului Spitalului de Urgență se vehiculează că ar veni ori fostul jurist al Colegiului Medicilor, pesedistul Adrian Bușu, ori pecistul Victor Grigorie.

Încă de anul trecut, Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 48/2010 și Hotărârea de Guvern nr. 910/2010 privind descentralizarea sistemului sanitar. Mai exact, guvernanții au decis ca spitalele publice să fie transferate către autoritățile locale. Astfel, din totalul celor 435 de unități sanitare publice, vor fi transferate către autoritatea locală 373 unități. Vor rămâne în rețeaua Ministerului Sănătății un număr de 62 unități sanitare de interes național, respectiv institute publice, o serie de spitale clinice județene de urgență. Odată cu luarea acestor hotărâri, a început un întreg scandal între managerii spitalelor și autoritățile locale. Pe de-o parte, autoritățile locale vor să preia spitalele fără datorii, iar pe de cealaltă parte directorii spitalelor își simt posturile amenințate, președinții de consilii sau primarii având, de acum, mână liberă în a numi conducerile unităților spitalicești.

Săliște și Cîlea, în război deschis

Nici Vâlcea nu face excepție de la regulă. Conform legii, Spitalul Județean de Urgență Vâlcea urmează a fi preluat de Consiliul Județean Vâlcea începând cu data de 1 iulie 2010. Așa că nu au întârziat să apară nici zvonurile, dar nici declarațiile pline de venin din ambele părți. După cum bine se șitie, președintele CJ Vâlcea, pesedistul Ion Cîlea, este de câteva luni în război deschis cu managerul SJU Vâlcea, democrat-liberala Georgeta Săliște. Asta pentru că, nu mai departe de lunile trecute, conducerea Consiliului Județean Vâlcea a decis să blocheze conturile Spitalului Județean de Urgență Vâlcea pentru o datorie de 159 de milioane lei vechi pe care spitalul o avea către Consiliu. Decizia a provocat un întreg scandal între Ion Cîlea și Georgeta Săliște. Dacă președintele CJ susținea că instituția pe care o conduce are toate drepturile să- și recupereze banii, Georgeta Săliște a acuzat conducerea CJ Vâlcea de o atitudine caracteristic politicianistă care nu face decât să blocheze întreaga activitate a spitalului.

Adrian Bușu sau Victor Grigorie în locul lui Săliște?

Acum, odată cu preluarea Spitalului de Urgență de către Consiliul Județean Vâlcea, Ion Cîlea este nerăbdător să- și plătească polițele, afirmând, deja, în anumite cercuri, că primul lucru pe care îl va face va fi să o demită din funcție pe Georgeta Săliște. Președintele CJ susține, de altfel, că este extrem de nemulțumit de managementul spitalului, mai mulți vâlceni ducându-se la el în audiențe și plângându-se că, internați fiind, sunt nevoiți să- și cumpere medicamente și materiale sanitare. Georgeta Săliște rămâne impasibilă, însă, la acuzațiile șiefului județului, susținând că nu-i pasă ce măsuri va lua acesta împotriva sa. ” Nu am auzit nimic despre această demitere a mea. Vorbește pe la spate, dar nu are curajul să mi-o zică în față. E problema lui dacă vrea să mă demită și, în acela și timp, este și un drept al lui. Să facă ce vrea, că mie nu îmi pasă” „ne-a declarat managerul Spitalului Județean Vâlcea, Georgeta Săliște.

În locul Georgetei Săliște se vehiculează că ar veni ori fostul jurist al Colegiului Medicilor, pesedistul Adrian Bușu, ori pecistul Victor Grigorie.

Cîlea refuză să preia datoriile spitalelor

Pe de altă parte, însă, Ion Cîlea a spus foarte clar în nenumărate rânduri că spitalele cu datorii nu sunt dorite de Consiliul Județean Vâlcea. Este atât cazul Spitalului Județean de Urgență, cât și cel al Spitalului de Obstetrică și Ginecologie Rm. Vâlcea care împreună au datorii de aproape 14 milioane de lei. Situația cea mai grava, însă, se înregistrează la Maternitate, aceasta are conturile blocate de două săptămâni de către unul dintre furnizorii de alimente, iar în bucătărie nu se mai gătește carne de un an și jumătate. Mai mult, medicii și pacienții își cumpără singuri medicamente și materiale  sanitare. ” Eu nu pot să preiau un spital care are conturile blocate și toată activitatea dată peste cap. Nu am bani prevăzuți în buget pentru a-i asigura funcționarea. Ministerul să achite datoriile înainte de preluare, nu la 90 de zile după semnarea protocolului” – susține Ion Cîlea, președintele CJ Vâlcea. Directorul Maternității înțelege poziția șiefului județului și speră ca, în cel mai scurt timp, Ministerul să rezolve aceste probleme pentru ca preluarea să poată fi făcută fără niciun impediment. ” Este o situație destul de delicată pentru spitalul nostru, nu mai putem cumpăra nimic, ne descurcăm foarte greu, în situația în care sunt cel puțin cinci sau șase operații zilnic, în afară de șiapte – opt nașteri. Așteptăm și noi să ne plătească Ministerul Sănătății datoriile și să ne deblocăm conturile. În condițiile de acum este normal ca nimeni să nu vrea să preia spitalul” „susține dr. Marian Stoica, directorul Spitalului de Obstetrică „Ginecologie Rm. Vâlcea.

Verificări la sânge

Maternitatea funcționează într-o clădire cu patru nivele, iar costurile de întreținere și utilitățile sunt foarte mari. Ministerul Sănătății a propus să transforme Spitalul de Obstetrică – Ginecologie în secție a Spitalul Județean de Urgență Vâlcea, însă propunerea nu este agreată de conducerea Spitalului Județean. ” Nu este bătut în cuie, e doar propunerea celor care au venit în control. Au făcut-o, pentru că, în general, spitalele de obstetrică – ginecologie din țară sunt nerentabile, în situația în care pe un caz rezolvat CAS îți dă 1.380 de lei. Este extrem de puțin și nu ne putem descurca” „ne-a mai spus directorul Maternității.

Înainte de a semna protocolul de preluare cu Ministerul Sănătății, Consiliul Județean a verificat situația contabilă la zi a celor patru spitale ce urmează a fi preluate: Spitalului Județean de Urgență, Spitalul de Obstetrică și Ginecologie, Spitalul de Pneumoftiziologie Mihăești și Spitalul de Psihiatrie Drăgoești. ” Voi fi atent la semnarea protocolului, pentru că nimeni nu mă poate obliga să preiau un spital în orice condiții. Am făcut verificări peste verificări la toate spitalele ce trebuie preluate și cunosc îndeaproape situația lor financiară. Voi semna protocolul doar dacă Ministerul Sănătății achită datoriile și alocă banii pentru buna funcționare a tuturor unităților spitalicești” „a conchis președintele Consiliului Județean Vâlcea, Ion Cîlea. Pentru Spitalele din Horezu, Drăgășani și Bălcești, primăriile poartă negocieri cu Ministerul Sănătății pentru ca achitarea datoriilor de peste 400.000 de lei să se facă înainte de 1 iulie 2010. Spitalul Orășenesc Brezoi este singurul din județ care nu are datorii și care va fi preluat în scurt timp în administrare de către primărie.

CLAUDIA STANCIU




Ion Cîlea vrea să o demită pe Georgeta Săliște

Spitalul Județean va trece în custodia Consiliului

CONFLICT. Neînțelegerile dintre președintele Consiliului Județean Vâlcea și directorul Spitalului au început încă de acum câteva luni, când Ion Cîlea a decis să blocheze conturile spitalului pentru o datorie de 159 milioane de lei vechi. Acum, odată cu preluarea Spitalului Județean de către Consiliu, Ion Cîlea este decis să o demită pe Georgeta Săliște, profitând de dreptul pe care i-l conferă legea. În locul managerului Spitalului de Urgență se vehiculează că ar veni ori fostul jurist al Colegiului Medicilor, pesedistul Adrian Bușu, ori pecistul Victor Grigorie.

Încă de anul trecut, Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 48/2010 și Hotărârea de Guvern nr. 910/2010 privind descentralizarea sistemului sanitar. Mai exact, guvernanții au decis ca spitalele publice să fie transferate către autoritățile locale. Astfel, din totalul celor 435 de unități sanitare publice, vor fi transferate către autoritatea locală 373 unități. Vor rămâne în rețeaua Ministerului Sănătății un număr de 62 unități sanitare de interes național, respectiv institute publice, o serie de spitale clinice județene de urgență. Odată cu luarea acestor hotărâri, a început un întreg scandal între managerii spitalelor și autoritățile locale. Pe de-o parte, autoritățile locale vor să preia spitalele fără datorii, iar pe de cealaltă parte directorii spitalelor își simt posturile amenințate, președinții de consilii sau primarii având, de acum, mână liberă în a numi conducerile unităților spitalicești.

Săliște și Cîlea, în război deschis

Nici Vâlcea nu face excepție de la regulă. Conform legii, Spitalul Județean de Urgență Vâlcea urmează a fi preluat de Consiliul Județean Vâlcea începând cu data de 1 iulie 2010. Așa că nu au întârziat să apară nici zvonurile, dar nici declarațiile pline de venin din ambele părți. După cum bine se șitie, președintele CJ Vâlcea, pesedistul Ion Cîlea, este de câteva luni în război deschis cu managerul SJU Vâlcea, democrat-liberala Georgeta Săliște. Asta pentru că, nu mai departe de lunile trecute, conducerea Consiliului Județean Vâlcea a decis să blocheze conturile Spitalului Județean de Urgență Vâlcea pentru o datorie de 159 de milioane lei vechi pe care spitalul o avea către Consiliu. Decizia a provocat un întreg scandal între Ion Cîlea și Georgeta Săliște. Dacă președintele CJ susținea că instituția pe care o conduce are toate drepturile să- și recupereze banii, Georgeta Săliște a acuzat conducerea CJ Vâlcea de o atitudine caracteristic politicianistă care nu face decât să blocheze întreaga activitate a spitalului.

Adrian Bușu sau Victor Grigorie în locul lui Săliște?

Acum, odată cu preluarea Spitalului de Urgență de către Consiliul Județean Vâlcea, Ion Cîlea este nerăbdător să- și plătească polițele, afirmând, deja, în anumite cercuri, că primul lucru pe care îl va face va fi să o demită din funcție pe Georgeta Săliște. Președintele CJ susține, de altfel, că este extrem de nemulțumit de managementul spitalului, mai mulți vâlceni ducându-se la el în audiențe și plângându-se că, internați fiind, sunt nevoiți să- și cumpere medicamente și materiale sanitare. Georgeta Săliște rămâne impasibilă, însă, la acuzațiile șiefului județului, susținând că nu-i pasă ce măsuri va lua acesta împotriva sa. ” Nu am auzit nimic despre această demitere a mea. Vorbește pe la spate, dar nu are curajul să mi-o zică în față. E problema lui dacă vrea să mă demită și, în acela și timp, este și un drept al lui. Să facă ce vrea, că mie nu îmi pasă” „ne-a declarat managerul Spitalului Județean Vâlcea, Georgeta Săliște.

În locul Georgetei Săliște se vehiculează că ar veni ori fostul jurist al Colegiului Medicilor, pesedistul Adrian Bușu, ori pecistul Victor Grigorie.

Cîlea refuză să preia datoriile spitalelor

Pe de altă parte, însă, Ion Cîlea a spus foarte clar în nenumărate rânduri că spitalele cu datorii nu sunt dorite de Consiliul Județean Vâlcea. Este atât cazul Spitalului Județean de Urgență, cât și cel al Spitalului de Obstetrică și Ginecologie Rm. Vâlcea care împreună au datorii de aproape 14 milioane de lei. Situația cea mai grava, însă, se înregistrează la Maternitate, aceasta are conturile blocate de două săptămâni de către unul dintre furnizorii de alimente, iar în bucătărie nu se mai gătește carne de un an și jumătate. Mai mult, medicii și pacienții își cumpără singuri medicamente și materiale  sanitare. ” Eu nu pot să preiau un spital care are conturile blocate și toată activitatea dată peste cap. Nu am bani prevăzuți în buget pentru a-i asigura funcționarea. Ministerul să achite datoriile înainte de preluare, nu la 90 de zile după semnarea protocolului” – susține Ion Cîlea, președintele CJ Vâlcea. Directorul Maternității înțelege poziția șiefului județului și speră ca, în cel mai scurt timp, Ministerul să rezolve aceste probleme pentru ca preluarea să poată fi făcută fără niciun impediment. ” Este o situație destul de delicată pentru spitalul nostru, nu mai putem cumpăra nimic, ne descurcăm foarte greu, în situația în care sunt cel puțin cinci sau șase operații zilnic, în afară de șiapte – opt nașteri. Așteptăm și noi să ne plătească Ministerul Sănătății datoriile și să ne deblocăm conturile. În condițiile de acum este normal ca nimeni să nu vrea să preia spitalul” „susține dr. Marian Stoica, directorul Spitalului de Obstetrică „Ginecologie Rm. Vâlcea.

Verificări la sânge

Maternitatea funcționează într-o clădire cu patru nivele, iar costurile de întreținere și utilitățile sunt foarte mari. Ministerul Sănătății a propus să transforme Spitalul de Obstetrică – Ginecologie în secție a Spitalul Județean de Urgență Vâlcea, însă propunerea nu este agreată de conducerea Spitalului Județean. ” Nu este bătut în cuie, e doar propunerea celor care au venit în control. Au făcut-o, pentru că, în general, spitalele de obstetrică – ginecologie din țară sunt nerentabile, în situația în care pe un caz rezolvat CAS îți dă 1.380 de lei. Este extrem de puțin și nu ne putem descurca” „ne-a mai spus directorul Maternității.

Înainte de a semna protocolul de preluare cu Ministerul Sănătății, Consiliul Județean a verificat situația contabilă la zi a celor patru spitale ce urmează a fi preluate: Spitalului Județean de Urgență, Spitalul de Obstetrică și Ginecologie, Spitalul de Pneumoftiziologie Mihăești și Spitalul de Psihiatrie Drăgoești. ” Voi fi atent la semnarea protocolului, pentru că nimeni nu mă poate obliga să preiau un spital în orice condiții. Am făcut verificări peste verificări la toate spitalele ce trebuie preluate și cunosc îndeaproape situația lor financiară. Voi semna protocolul doar dacă Ministerul Sănătății achită datoriile și alocă banii pentru buna funcționare a tuturor unităților spitalicești” „a conchis președintele Consiliului Județean Vâlcea, Ion Cîlea. Pentru Spitalele din Horezu, Drăgășani și Bălcești, primăriile poartă negocieri cu Ministerul Sănătății pentru ca achitarea datoriilor de peste 400.000 de lei să se facă înainte de 1 iulie 2010. Spitalul Orășenesc Brezoi este singurul din județ care nu are datorii și care va fi preluat în scurt timp în administrare de către primărie.

CLAUDIA STANCIU




20 de ani de la mineriada umilirii

feriți-vă să mai rostiți ” democrație” în România, altfel decât în bătaie de joc! Ion Iliescu a cerut gloanțe de război și baionete… și-au bătut joc de România Îndoctrinații comuniști, femei nebune și pensionari sclerozați, aplaudau minierii și se bucurau. societatea era divizată iar Iliescu a profitat de la ” omul cu față umană” până la ” bădăran” , și-au văzut de interese și minciuna a fost lozinca lor de 20 de ani se protestează degeaba

La mulți ani, mineriadă dragă! Dormiți în pace, idealiști! La mulți ani, domnule Ion Iliescu!

Evenimente de atrocitatea mineriadei din 13-15 iunie 1990 nu vor putea fi șiterse niciodată de pe conștiința unei națiuni ie șite dintr-un univers totalitar. Azi se împlinesc 20 de ani de la atrocitățile comise de minerii lui Cozma, chemați de Ion Iliescu ca să evacueze Piața Universității unde protestau militanții anticomuniști, considerați de Iliescu, ” anarhiști” . Atacul a început printr-un comunicat citit la TVR din partea lui Iliescu, la data de 12 iunie: ” Chemăm toate forțele conștiente și responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului și televiziunii pentru a curma încercările de forță ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democrația atât de greu cucerită” .

Autorii morali ai mineriadei care au distrus vieți omenești, imaginea țării și credibilitatea națiunii, în ceea ce și-a propus la Revoluție, se află și acum în libertate. Toate guvernele de până azi s-au dovedit incompetente în a spune adevărul despre mineriadă. De aceea, istoria nu are toate datele mișcării minerești, în schimb, le au procurorii care au dat criminalilor NUP pe bandă rulantă. Vă prezentăm câteva informații care nu trebuie uitate niciodată: pe militanții anticomuniști din Piața Universității, Ion Iliescu i-a considerat anarhiști, iar situația a fost redusă un timp la o problemă de circulație – la șiedința de Guvern din 11 iunie (există documentele) s-a stabilit ca evacuarea Pieței Universității să aibă loc în 13 iunie la ora 4.00 – Iliescu a cerut 4.000 de muncitori în piață, care ” să staționeze” până la normalizarea ” situației” – Chițac a declarat procurorilor că Iliescu i-a reproșat eliberarea fără aprobare a celor reținuți ilegal.

Vin minerii cotropitori

4 garnituri de tren cu mineri, condu și de Miron Cozma, sosesc în  dimineața zilei de 13, la București. Sunt devalizate sediile partidelor istorice, mii de bucureșteni sunt bătuți deoarece păreau intelectuali (barbă, ochelari) sau studenți. 6 oameni mor, dar numărul real ar putea fi mai mare, deoarece la Străulești au fost descoperite câteva zeci de morminte ale unor persoane neidentificate decedate în intervalul 13-16 iunie.

Români contra români

În documentarea acestui subiect, am descoperit o serie de noi dovezi ale vinovăției guvernanților de atunci, pe care le dăm publicității, spre atenta cunoaștere și neuitare de către vâlceni. Din totalul dovezilor, ne-au reținut atenția două acțiuni antidemocratice: Operațiunea ” Nufărul” și Operațiunea ” Crinul” .

Operațiunea ” Nufărul”

Ordinele date de președintele de atunci al țării, Ion Iliescu, vizau intervenția în forță contra demonstranților, distribuirea de muniție către soldați, utilizarea de mijloace chimice. Ion Iliescu a ordonat și punerea baionetelor la arme, care să fie folosite în caz de nevoie împotriva ” contrarevoluționarilor legionari” care ” au ridicat drapelul verde” pe sediul Poliției Capitalei. În ziua de 13 iunie 1990, președintele Iliescu a solicitat direct, în mod insistent, intervenția armatei, implicând, nedorit, militarii în acțiuni de represiune împotriva populației civile. Ora 15.45. Președintele Iliescu i-a cerut general-maiorului Nicolae Șchiopu, care îl înlocuia pe șieful Marelui Stat Major, ” să se intervină cu două detașamente de militari din unitățile MApN în sprijinul trupelor MI aflate în Piața Universității” . În replică, gen. mr. Șchiopu i-a propus președintelui ca ” MApN să nu intervină în Piața Universității și să întărească paza la Guvern și Televiziune” . Ora 16. Gen. col. Mihai Chițac a solicitat telefonic la Marele Stat Major ca ” MApN să intervină în Piața Universității” . Gen. mr. Nicolae Șchiopu îi comunică lui Chițac că ” președintele țării a dispus ca armata să întărească paza la Palatul Victoriei și la Televiziune” .

Ora 16.20. Președintele țării a cerut ca armata să întărească apărarea la celelalte obiective de stat: MI, SRI etc. Ora 19.25. În jurnalul unității Garnizoanei București, se menționează: ” Președintele Iliescu l-a informat pe adjunctul ministrului Apărării Naționale că pe sediul Poliției Capitalei a fost ridicat drapelul verde legionar, deci mișcarea este o rebeliune legionară și se tratează ca atare” . Se propune înființarea Comandamentului Militar al Capitalei și, în acest sens, au fost convocate cadrele de răspundere din MApN. Ora 20.55. În jurnalul activităților de la Garnizoana București, s-a consemnat convorbirea președintelui referitoare la pătrunderea demonstranților în TVR. Prim-adjunctul ministrului Apărării i-a transmis lui Iliescu că a mai trimis 140 de parașutiști înarmați și care vor executa despresurarea clădirilor. Ora 21.07. Șeful M.St.M. a dat ordin la Secretariat să-l informeze pe ministrul Apărării, aflat la Berlin, că ” în București se desfășoară o acțiune legionară care vizează obiective de stat” . Președintele țării este informat că ” a început eliberarea TVR de la etajul 11 în jos” .

Operațiunea ” Crinul”

Tot Ion Iliescu este cel care a intervenit personal pentru folosirea mijloacelor chimice, a gazelor lacrimogene împotriva demonstranților din seara zilei de 13 iunie 1990. Ca măsură de siguranță, toate comunicatele și ordinele ex-președintelui au fost retransmise, oficial, la toate unitățile militare pentru ” luare la cunoștință” . 13 iunie 1990, ora 17.35 – Ion Iliescu a telefonat la Marele Stat Major. Jurnalul activităților desfășurate de unitățile militare, în Garnizoana București, menționează: ” S-a primit ordinul președintelui Ion Iliescu de a se folosi gazele lacrimogene în zona sediului Ministerului de Interne. S-a transmis ordinul președintelui țării către Comandamentul Trupelor Chimice” . Ora 17.50 – Prim-adjunctul ministrului Apărării Naționale și șieful Marelui Stat Major au transmis ordinul președintelui României către comandantul Armatei I pentru pregătirea Companiei de Protecție Antichimice – Detașamentul 57 spre a interveni cu substanțe lacrimogene la sediul MI. Ora 19.20 – Comandantul Trupelor Chimice a primit ordinul să conducă personal operațiunea de întrebuințare a gazelor lacrimogene în preajma MI și a Poliției Capitalei. În registrul unității s-a menționat: ” În acest sens, comandantul trupelor chimice are aprobarea președintelui Iliescu” . Sediul Poliției fusese incendiat. S-a mai transmis informația că ” anumiți cetățeni străini incită la acțiuni violente” . Ora 22.20 – Se pun la punct ultimele amănunte ale operațiunilor ” Crinul” și ” Nufărul” , cu următorul desfășurător: elicopterul militar trebuia să arunce fiolele lacrimogene, iar trupele de parașutiști, poliție militară și polițiști să acționeze susținute de tancuri și TAB-uri în dispozitiv convergent. Manifestanții care nu apucau să fugă trebuiau prin și și arestați. Ora 23.20 – General-maiorul Roman a raportat prim-adjunctului ministrului Apărării că ” ma șina care transporta fiolele lacrimogene a ajuns la Aeroportul Otopeni” . Ora 23.43 – Elicopterul militar care încărcase, în cadrul operațiunii ” Crinul” , 2.200 de fiole cu gaze lacrimogene, a decolat de pe aeroportul Otopeni, cu direcția zona centrală a Capitalei. Între timp, elicopterul militar, ajuns în zona magazinului Victoria-Poliția Capitalei-Ministerul de Interne, a descărcat, în tranșe, sute de fiole conținând gaze lacrimogene. Unele dintre acestea s-au spart pe asfalt, altele în capul manifestanților. În cadrul operațiunilor ” Crinul” și ” Nufărul” , s-a intervenit în forță, evacuându-se în câteva zeci de minute întreaga zonă. Zeci de oameni au fost arestați și aruncați în dube. În jurul orei 1, în ziua de 14 iunie 1990, reprezentanții Armatei au raportat ” degajarea zonei și ocuparea Ministerului de Interne și a Poliției Capitalei” .

Faptele vorbesc

În zona Calea Victoriei-Casa Centrală a Armatei, în noaptea zilei de 14 iunie, au fost împușcați de parașutiști Gheorghiță Dunca și Dragoș Drumeș. Ambii plecaseră să vadă ce se întâmplă prin oraș, după ce aflaseră de la televizor că în zona centrală au loc unele manifestații. Dragoș Drumeș se afla cu prietenul și vecinul său Mircea Paraschiv la circa 50-60 de metri de barajul respectiv, cu spatele la acesta și fugind amândoi, în speranța că vor scăpa cu viață. Cei doi au apucat să zărească cum se execută foc dinspre cordonul de pe bulevard. Concluziile actului medico-legal de necropsie în cazul Dragoș Drumeș au fost: ” Moartea a fost violentă și s-a datorat leziunilor produse prin împușcare cu armă de foc, tragerea fiind făcută de la distanță și din spatele victimei, aceasta având o poziție aplecată spre față” . La Gheorghița Dunca, ” moartea a fost violentă și ea s-a datorat leziunilor produse prin împușcare cu un proiectil de 7,62 mm tras de la o distanță care depășește limita de apariție a factorilor suplimentari ai împușcării” .

În noaptea de 13-14 iunie 1990, au fost ucise prin împușcare patru persoane: două lângă sediul Ministerului de Interne și două în zona barajului de la Casa Centrală a Armatei. Ulterior, s-a stabilit că aceștia nu aveau legătură cu mișcările de stradă, se aflau întâmplător în zonă și au fost împușcați din spate. În zona Ministerului de Interne au fost împușcați mortal: Valentin Velicu Mocanu, 25 de ani, căsătorit, cu doi copii minori, muncitor la IOR București, și Mitriță Lepădatu, 25 de ani, căsătorit, cu doi copii minori, paznic la Direcția de Transporturi Poștale București. Fără să facă vreun gest de violență și la o distanță mare de clădirea MI, aceștia au fost împușcați mortal de tirurile trase. În momentul împușcării, cei doi se aflau cu spatele către clădirea MI.

În noaptea de 13-14 iunie 1990, lângă magazinul ” Romarta Copiilor” , au mai fost răniți prin împușcare: Dan Gabriel Pârvulescu, Gabriel Cziuk Prodan și Cătălin Iancu. Conform rechizitoriului Parchetului Militar, Gabriel Dan Pârvulescu și Cătălin Iancu, răniți în zona membrelor inferioare, nu au fost împușcați în zone vitale doar datorită încercării lor de a se eschiva în fața gloanțelor.

Procurorii au concluzionat că a existat intenția de a li se suprima viața celor doi prin împușcare cu armă de foc și doar reacția lor le-a salvat viața. În afara victimelor prezentate mai sus, din studierea arhivelor a 14 spitale de pe raza Capitalei au mai fost descoperite încă 7 persoane cu diagnostic de rănire prin împușcare.

Andrei BACALU




20 de ani de la mineriada umilirii

feriți-vă să mai rostiți ” democrație” în România, altfel decât în bătaie de joc! Ion Iliescu a cerut gloanțe de război și baionete… și-au bătut joc de România Îndoctrinații comuniști, femei nebune și pensionari sclerozați, aplaudau minierii și se bucurau. societatea era divizată iar Iliescu a profitat de la ” omul cu față umană” până la ” bădăran” , și-au văzut de interese și minciuna a fost lozinca lor de 20 de ani se protestează degeaba

La mulți ani, mineriadă dragă! Dormiți în pace, idealiști! La mulți ani, domnule Ion Iliescu!

Evenimente de atrocitatea mineriadei din 13-15 iunie 1990 nu vor putea fi șiterse niciodată de pe conștiința unei națiuni ie șite dintr-un univers totalitar. Azi se împlinesc 20 de ani de la atrocitățile comise de minerii lui Cozma, chemați de Ion Iliescu ca să evacueze Piața Universității unde protestau militanții anticomuniști, considerați de Iliescu, ” anarhiști” . Atacul a început printr-un comunicat citit la TVR din partea lui Iliescu, la data de 12 iunie: ” Chemăm toate forțele conștiente și responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului și televiziunii pentru a curma încercările de forță ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democrația atât de greu cucerită” .

Autorii morali ai mineriadei care au distrus vieți omenești, imaginea țării și credibilitatea națiunii, în ceea ce și-a propus la Revoluție, se află și acum în libertate. Toate guvernele de până azi s-au dovedit incompetente în a spune adevărul despre mineriadă. De aceea, istoria nu are toate datele mișcării minerești, în schimb, le au procurorii care au dat criminalilor NUP pe bandă rulantă. Vă prezentăm câteva informații care nu trebuie uitate niciodată: pe militanții anticomuniști din Piața Universității, Ion Iliescu i-a considerat anarhiști, iar situația a fost redusă un timp la o problemă de circulație – la șiedința de Guvern din 11 iunie (există documentele) s-a stabilit ca evacuarea Pieței Universității să aibă loc în 13 iunie la ora 4.00 – Iliescu a cerut 4.000 de muncitori în piață, care ” să staționeze” până la normalizarea ” situației” – Chițac a declarat procurorilor că Iliescu i-a reproșat eliberarea fără aprobare a celor reținuți ilegal.

Vin minerii cotropitori

4 garnituri de tren cu mineri, condu și de Miron Cozma, sosesc în  dimineața zilei de 13, la București. Sunt devalizate sediile partidelor istorice, mii de bucureșteni sunt bătuți deoarece păreau intelectuali (barbă, ochelari) sau studenți. 6 oameni mor, dar numărul real ar putea fi mai mare, deoarece la Străulești au fost descoperite câteva zeci de morminte ale unor persoane neidentificate decedate în intervalul 13-16 iunie.

Români contra români

În documentarea acestui subiect, am descoperit o serie de noi dovezi ale vinovăției guvernanților de atunci, pe care le dăm publicității, spre atenta cunoaștere și neuitare de către vâlceni. Din totalul dovezilor, ne-au reținut atenția două acțiuni antidemocratice: Operațiunea ” Nufărul” și Operațiunea ” Crinul” .

Operațiunea ” Nufărul”

Ordinele date de președintele de atunci al țării, Ion Iliescu, vizau intervenția în forță contra demonstranților, distribuirea de muniție către soldați, utilizarea de mijloace chimice. Ion Iliescu a ordonat și punerea baionetelor la arme, care să fie folosite în caz de nevoie împotriva ” contrarevoluționarilor legionari” care ” au ridicat drapelul verde” pe sediul Poliției Capitalei. În ziua de 13 iunie 1990, președintele Iliescu a solicitat direct, în mod insistent, intervenția armatei, implicând, nedorit, militarii în acțiuni de represiune împotriva populației civile. Ora 15.45. Președintele Iliescu i-a cerut general-maiorului Nicolae Șchiopu, care îl înlocuia pe șieful Marelui Stat Major, ” să se intervină cu două detașamente de militari din unitățile MApN în sprijinul trupelor MI aflate în Piața Universității” . În replică, gen. mr. Șchiopu i-a propus președintelui ca ” MApN să nu intervină în Piața Universității și să întărească paza la Guvern și Televiziune” . Ora 16. Gen. col. Mihai Chițac a solicitat telefonic la Marele Stat Major ca ” MApN să intervină în Piața Universității” . Gen. mr. Nicolae Șchiopu îi comunică lui Chițac că ” președintele țării a dispus ca armata să întărească paza la Palatul Victoriei și la Televiziune” .

Ora 16.20. Președintele țării a cerut ca armata să întărească apărarea la celelalte obiective de stat: MI, SRI etc. Ora 19.25. În jurnalul unității Garnizoanei București, se menționează: ” Președintele Iliescu l-a informat pe adjunctul ministrului Apărării Naționale că pe sediul Poliției Capitalei a fost ridicat drapelul verde legionar, deci mișcarea este o rebeliune legionară și se tratează ca atare” . Se propune înființarea Comandamentului Militar al Capitalei și, în acest sens, au fost convocate cadrele de răspundere din MApN. Ora 20.55. În jurnalul activităților de la Garnizoana București, s-a consemnat convorbirea președintelui referitoare la pătrunderea demonstranților în TVR. Prim-adjunctul ministrului Apărării i-a transmis lui Iliescu că a mai trimis 140 de parașutiști înarmați și care vor executa despresurarea clădirilor. Ora 21.07. Șeful M.St.M. a dat ordin la Secretariat să-l informeze pe ministrul Apărării, aflat la Berlin, că ” în București se desfășoară o acțiune legionară care vizează obiective de stat” . Președintele țării este informat că ” a început eliberarea TVR de la etajul 11 în jos” .

Operațiunea ” Crinul”

Tot Ion Iliescu este cel care a intervenit personal pentru folosirea mijloacelor chimice, a gazelor lacrimogene împotriva demonstranților din seara zilei de 13 iunie 1990. Ca măsură de siguranță, toate comunicatele și ordinele ex-președintelui au fost retransmise, oficial, la toate unitățile militare pentru ” luare la cunoștință” . 13 iunie 1990, ora 17.35 – Ion Iliescu a telefonat la Marele Stat Major. Jurnalul activităților desfășurate de unitățile militare, în Garnizoana București, menționează: ” S-a primit ordinul președintelui Ion Iliescu de a se folosi gazele lacrimogene în zona sediului Ministerului de Interne. S-a transmis ordinul președintelui țării către Comandamentul Trupelor Chimice” . Ora 17.50 – Prim-adjunctul ministrului Apărării Naționale și șieful Marelui Stat Major au transmis ordinul președintelui României către comandantul Armatei I pentru pregătirea Companiei de Protecție Antichimice – Detașamentul 57 spre a interveni cu substanțe lacrimogene la sediul MI. Ora 19.20 – Comandantul Trupelor Chimice a primit ordinul să conducă personal operațiunea de întrebuințare a gazelor lacrimogene în preajma MI și a Poliției Capitalei. În registrul unității s-a menționat: ” În acest sens, comandantul trupelor chimice are aprobarea președintelui Iliescu” . Sediul Poliției fusese incendiat. S-a mai transmis informația că ” anumiți cetățeni străini incită la acțiuni violente” . Ora 22.20 – Se pun la punct ultimele amănunte ale operațiunilor ” Crinul” și ” Nufărul” , cu următorul desfășurător: elicopterul militar trebuia să arunce fiolele lacrimogene, iar trupele de parașutiști, poliție militară și polițiști să acționeze susținute de tancuri și TAB-uri în dispozitiv convergent. Manifestanții care nu apucau să fugă trebuiau prin și și arestați. Ora 23.20 – General-maiorul Roman a raportat prim-adjunctului ministrului Apărării că ” ma șina care transporta fiolele lacrimogene a ajuns la Aeroportul Otopeni” . Ora 23.43 – Elicopterul militar care încărcase, în cadrul operațiunii ” Crinul” , 2.200 de fiole cu gaze lacrimogene, a decolat de pe aeroportul Otopeni, cu direcția zona centrală a Capitalei. Între timp, elicopterul militar, ajuns în zona magazinului Victoria-Poliția Capitalei-Ministerul de Interne, a descărcat, în tranșe, sute de fiole conținând gaze lacrimogene. Unele dintre acestea s-au spart pe asfalt, altele în capul manifestanților. În cadrul operațiunilor ” Crinul” și ” Nufărul” , s-a intervenit în forță, evacuându-se în câteva zeci de minute întreaga zonă. Zeci de oameni au fost arestați și aruncați în dube. În jurul orei 1, în ziua de 14 iunie 1990, reprezentanții Armatei au raportat ” degajarea zonei și ocuparea Ministerului de Interne și a Poliției Capitalei” .

Faptele vorbesc

În zona Calea Victoriei-Casa Centrală a Armatei, în noaptea zilei de 14 iunie, au fost împușcați de parașutiști Gheorghiță Dunca și Dragoș Drumeș. Ambii plecaseră să vadă ce se întâmplă prin oraș, după ce aflaseră de la televizor că în zona centrală au loc unele manifestații. Dragoș Drumeș se afla cu prietenul și vecinul său Mircea Paraschiv la circa 50-60 de metri de barajul respectiv, cu spatele la acesta și fugind amândoi, în speranța că vor scăpa cu viață. Cei doi au apucat să zărească cum se execută foc dinspre cordonul de pe bulevard. Concluziile actului medico-legal de necropsie în cazul Dragoș Drumeș au fost: ” Moartea a fost violentă și s-a datorat leziunilor produse prin împușcare cu armă de foc, tragerea fiind făcută de la distanță și din spatele victimei, aceasta având o poziție aplecată spre față” . La Gheorghița Dunca, ” moartea a fost violentă și ea s-a datorat leziunilor produse prin împușcare cu un proiectil de 7,62 mm tras de la o distanță care depășește limita de apariție a factorilor suplimentari ai împușcării” .

În noaptea de 13-14 iunie 1990, au fost ucise prin împușcare patru persoane: două lângă sediul Ministerului de Interne și două în zona barajului de la Casa Centrală a Armatei. Ulterior, s-a stabilit că aceștia nu aveau legătură cu mișcările de stradă, se aflau întâmplător în zonă și au fost împușcați din spate. În zona Ministerului de Interne au fost împușcați mortal: Valentin Velicu Mocanu, 25 de ani, căsătorit, cu doi copii minori, muncitor la IOR București, și Mitriță Lepădatu, 25 de ani, căsătorit, cu doi copii minori, paznic la Direcția de Transporturi Poștale București. Fără să facă vreun gest de violență și la o distanță mare de clădirea MI, aceștia au fost împușcați mortal de tirurile trase. În momentul împușcării, cei doi se aflau cu spatele către clădirea MI.

În noaptea de 13-14 iunie 1990, lângă magazinul ” Romarta Copiilor” , au mai fost răniți prin împușcare: Dan Gabriel Pârvulescu, Gabriel Cziuk Prodan și Cătălin Iancu. Conform rechizitoriului Parchetului Militar, Gabriel Dan Pârvulescu și Cătălin Iancu, răniți în zona membrelor inferioare, nu au fost împușcați în zone vitale doar datorită încercării lor de a se eschiva în fața gloanțelor.

Procurorii au concluzionat că a existat intenția de a li se suprima viața celor doi prin împușcare cu armă de foc și doar reacția lor le-a salvat viața. În afara victimelor prezentate mai sus, din studierea arhivelor a 14 spitale de pe raza Capitalei au mai fost descoperite încă 7 persoane cu diagnostic de rănire prin împușcare.

Andrei BACALU




Directorii pedeliști au fost ” ejectați” din funcții

Guvernul ar fi trebuit ca în data de 27 februarie 2010 să adopte o nouă lege pentru a acoperi reglementările declarate neconstituționale din Ordonanța de Urgență 37/2009 și OUG 105/2009 prin care au fost politizate deconcentratele. Minunea s-a lăsat foarte mult așteptată, iar când aproape nimeni nu se mai aștepta să se întâmple ceva în acest sens, iată că lucrurile au intrat pe un făgaș normal. Astfel, contractele de management ale conducătorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unităților administrativ-teritoriale (încheiate în baza O.U.G. nr. 37/2009 și O.U.G. nr. 105/2009) au devenit caduce, prin urmare ordinele de plată a salariilor pentru aceste persoane, susține ordonanța, sunt abuziv executate și fără o baza legală existentă. Senatorul PDL, Dorel Jurcan, susține că potrivit modificărilor Legii 188/1990 privind statutul funcționarilor publici, niciunul dintre directorii pedeliști nu mai este în funcție. ” Ei au fost numiți prin ordonanța de guvern 37, aceasta fiind ulterior atacată la Curtea Constituțională. Ordonanța fiind declarată neconstituțională, s-a revenit la Legea 188. Urmează ca în perioada imediat următoare toți directorii să primească înștiințări și să se organizeze un nou concurs” , ne-a spus parlamentarul.

Atât ordonanța, cât și legea, au fost interpretate diferit de ministere, deoarece Curtea Constituțională nu a reu șit să dea explicații legale clare. Deocamdată, la nivelul județului Vâlcea, au primit decizii de eliberare din funcții doar directorii de deconcentrate subordonate Ministerului Agriculturii. Este vorba despre pedeliștii Aurel Simion de la APIA și Ovidiu Barbu, director economic al Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DADR).

OLIVIA PÎRVU-CÎRCIU




Directorii pedeliști au fost ” ejectați” din funcții

Guvernul ar fi trebuit ca în data de 27 februarie 2010 să adopte o nouă lege pentru a acoperi reglementările declarate neconstituționale din Ordonanța de Urgență 37/2009 și OUG 105/2009 prin care au fost politizate deconcentratele. Minunea s-a lăsat foarte mult așteptată, iar când aproape nimeni nu se mai aștepta să se întâmple ceva în acest sens, iată că lucrurile au intrat pe un făgaș normal. Astfel, contractele de management ale conducătorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unităților administrativ-teritoriale (încheiate în baza O.U.G. nr. 37/2009 și O.U.G. nr. 105/2009) au devenit caduce, prin urmare ordinele de plată a salariilor pentru aceste persoane, susține ordonanța, sunt abuziv executate și fără o baza legală existentă. Senatorul PDL, Dorel Jurcan, susține că potrivit modificărilor Legii 188/1990 privind statutul funcționarilor publici, niciunul dintre directorii pedeliști nu mai este în funcție. ” Ei au fost numiți prin ordonanța de guvern 37, aceasta fiind ulterior atacată la Curtea Constituțională. Ordonanța fiind declarată neconstituțională, s-a revenit la Legea 188. Urmează ca în perioada imediat următoare toți directorii să primească înștiințări și să se organizeze un nou concurs” , ne-a spus parlamentarul.

Atât ordonanța, cât și legea, au fost interpretate diferit de ministere, deoarece Curtea Constituțională nu a reu șit să dea explicații legale clare. Deocamdată, la nivelul județului Vâlcea, au primit decizii de eliberare din funcții doar directorii de deconcentrate subordonate Ministerului Agriculturii. Este vorba despre pedeliștii Aurel Simion de la APIA și Ovidiu Barbu, director economic al Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DADR).

OLIVIA PÎRVU-CÎRCIU




Poligonul jandarmilor a fost retrocedat dubios de primarul din Bujoreni

ABUZ. Patru familii au fost puse în posesie pe o suprafață de 1,90 de hectare de teren în punctul ” La Poligon” din Bujoreni, de și nu au niciun act care atestă că ar fi proprietarii acelui pământ. Primarul Alexandru Roșu a călcat legea fondului funciar în picioare, înstrăinând un teren ce se află în domeniul public al statului, este administrat de Ministerul Administrației și Internelor și dat în administrare Inspectoratului de Jandarmi Județean Vâlcea. Gurile rele spun, însă, că în spatele ” afacerii” se află oameni de afaceri importanți din județul Vâlcea.

CLAUDIA STANCIU

claudia.stanciu@voceavalcii.ro

În ultimii ani, ilegalitățile primarului localității Bujoreni, Alexandru Roșu, au fost scoase rând pe rând la iveală de reprezentanții presei locale. Cu toate acestea, nimeni nu a luat nicio măsură până acum, autoritățile județului dormind în continuare în ” papucii statului” , lăsându-l pe Roșu să calce legea în picioare fără nicio jenă. Printre ultimele isprăvi ale primarului din Bujoreni se numără împroprietărirea a patru familii pe un teren ce se află în domeniul public al statului și pe care este amplasat Poligonul de tragere administrat de Ministerul Administrației și Internelor și dat în folosință Inspectoratului de Jandarmi Județean Vâlcea. Culmea este că și instanța a fost oarbă în acest caz, deoarece magistrații vâlceni au dat câștig de cauză celor patru familii, în condițiile în care niciuna dintre acestea nu avea acte doveditoare cum că ar fi fost proprietarii acelui teren.

Legea, călcată în picioare

Totul a început în anul 2006, mai exact în data de 19 septembrie 2006, când primarul localității Bujoreni, Alexandru Roșu, a întocmit un proces „verbal de punere în posesie a patru familii pe o suprafață totală de 1,90 hectare în punctul ” La Poligon” . Conform procesului verbal, aceștia au cerut stabilirea dreptului de proprietate pentru niște terenuri cooperativizate, care se aflau în cu totul alte locații în afara Poligonului. Astfel, Gheorghe Sima și Ana Stroe au solicitat 0,22 hectare, Ion Bâră „0,28 hectare, Dobriceanu Dobrinescu și Gabriela Mihaela „0,90 hectare, dar și Gheorghe Mustață „0,50 hectare. Dovedindu-se mai generos decât ar fi fost cazul, primarul Roșu a organizat o scurtă șiedință a Comisiei de Stabilire a Dreptului de Proprietate Bujoreni, al cărei președinte este, și a stabilit ca moștenitorii să își primească terenurile solicitate în punctul ” La Poligon” . Asta, repetăm, în ciuda faptului că la dosar nu a existat niciun act care să dovedească că terenurile cooperativizate aveau amplasamentul acolo. Primarul Alexandru Roșu nu a ținut cont de prevederile Legii fondului funciar, nr. 18/1991, unde scrie negru pe alb că pot fi puse în posesie numai terenurile aflate în patrimoniul fostelor cooperative agricole de producție la data de 1.01.1990, precum și terenurile private ale unităților administrative teritoriale.  Iar, după cum bine se șitie, Poligonul de la Bujoreni se află în domeniul public al statului, fiind administrat de Ministerul Administrației și Internelor (MAI) și dat în folosință Inspectoratului Județean de Jandarmi Vâlcea. Un lucru neimportant pentru primar, interesele sale și ale grupurilor de interese pe care le reprezintă fiind mult mai importante.

Nepăsarea autorităților județului

În urma șiedinței mai sus amintită, s-a întocmit un proces „verbal care a fost trimis, la scurt timp, către Comisia Județeană de Fond Funciar Vâlcea pentru a fi validat. Nicio problemă în obținerea avizului, pentru că membrii comisiei județene nu s-au sinchisit să cerceteze cazul pentru a vedea că Legea fondului funciar a fost încălcată flagrant, dându- și avizul cu ochii închi și. Luând act de această decizie, consilierul juridic al Inspectoratului de Jandarmi Județean Vâlcea a trimis o adresă către Instituția Prefectului Vâlcea prin care aducea la cunoștință că terenul pus în posesie este în domeniul public și nu face obiectul punerilor în posesie. Răspunsul prefectului de atunci, Anuța Handolescu, nu a întârziat să apară, specificând că ” prin hotărârea nr. 946 din 19.10.2006 s-au validat pentru persoanele îndreptățite suprafețele deținute în poligonul de tragere, însă ca drept, nu ca și amplasament” . Mai mult decât atât, în răspuns se face referire la Legea Fondului Funciar, dând dreptate Jandarmeriei Vâlcea. ” În cazul prezentat de dvs., terenul în discuție nu poate face obiectul punerilor în posesie, fiind în administrarea Ministerului Administrației și Internelor” „mai scrie fostul prefect de Vâlcea. Trebuie menționat faptul că nici Comisia Locală de Fond Funciar Bujoreni și nici Comisia Județeană de Fond Funciar nu au făcut o cercetare la fața locului, refuzând să facă schițe cu delimitări. Iar, în ciuda faptului că prefectul de atunci a dat dreptate Jandarmeriei, procedurile de punere în posesie a celor patru familii au continuat.

Justiția și sincopele ei

Cu toate acestea, punerea în posesie a întârziat datorită numeroaselor adrese făcute de Inspectoratul de Jandarmi Județean Vâlcea. Atunci, cele patru familii au dat în judecată Comisia Locală de Fond Funciar Bujoreni, cerând să li se dea terenul imediat. După doar o singură înfățișare, în data de 28 mai 2007, instanța a hotărât obligarea Comisiei Locale de punere în posesie. Moștenitorii au continuat, însă, și în 2008, ei au dat în judecată Ministerul Administrației și Internelor, precum și Inspectoratul de Jandarmi Județean Vâlcea cerând să elibereze terenul. În data de 5 decembrie 2008, instanța dă câștig de cauză Ministerului și Jandarmeriei vâlcene, prin sentința nr. 7085. Cele patru familii au făcut recurs la începutul anului 2009, iar în data de 5 mai a.c., magistrații vâlceni au hotărât ca MAI să dea terenul. ” Toate căile de atac s-au terminat. Cele patru familii au câștigat în instanță și acum urmează să se facă măsurătorile și să fie pu și în posesie. Noi am rămas doar cu clădirea în care ne desfășurăm o parte din activitățile de pregătire ale unității, având totodată acolo și depozite ale unității. În continuare, jandarmii vâlceni își vor restrânge și muta antrenamentele de tragere în poligoane ce aparțin Ministerului Apărării Naționale” „ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Jandarmi Județean Vâlcea, Cosmin Iordache.




Poligonul jandarmilor a fost retrocedat dubios de primarul din Bujoreni

ABUZ. Patru familii au fost puse în posesie pe o suprafață de 1,90 de hectare de teren în punctul ” La Poligon” din Bujoreni, de și nu au niciun act care atestă că ar fi proprietarii acelui pământ. Primarul Alexandru Roșu a călcat legea fondului funciar în picioare, înstrăinând un teren ce se află în domeniul public al statului, este administrat de Ministerul Administrației și Internelor și dat în administrare Inspectoratului de Jandarmi Județean Vâlcea. Gurile rele spun, însă, că în spatele ” afacerii” se află oameni de afaceri importanți din județul Vâlcea.

CLAUDIA STANCIU

claudia.stanciu@voceavalcii.ro

În ultimii ani, ilegalitățile primarului localității Bujoreni, Alexandru Roșu, au fost scoase rând pe rând la iveală de reprezentanții presei locale. Cu toate acestea, nimeni nu a luat nicio măsură până acum, autoritățile județului dormind în continuare în ” papucii statului” , lăsându-l pe Roșu să calce legea în picioare fără nicio jenă. Printre ultimele isprăvi ale primarului din Bujoreni se numără împroprietărirea a patru familii pe un teren ce se află în domeniul public al statului și pe care este amplasat Poligonul de tragere administrat de Ministerul Administrației și Internelor și dat în folosință Inspectoratului de Jandarmi Județean Vâlcea. Culmea este că și instanța a fost oarbă în acest caz, deoarece magistrații vâlceni au dat câștig de cauză celor patru familii, în condițiile în care niciuna dintre acestea nu avea acte doveditoare cum că ar fi fost proprietarii acelui teren.

Legea, călcată în picioare

Totul a început în anul 2006, mai exact în data de 19 septembrie 2006, când primarul localității Bujoreni, Alexandru Roșu, a întocmit un proces „verbal de punere în posesie a patru familii pe o suprafață totală de 1,90 hectare în punctul ” La Poligon” . Conform procesului verbal, aceștia au cerut stabilirea dreptului de proprietate pentru niște terenuri cooperativizate, care se aflau în cu totul alte locații în afara Poligonului. Astfel, Gheorghe Sima și Ana Stroe au solicitat 0,22 hectare, Ion Bâră „0,28 hectare, Dobriceanu Dobrinescu și Gabriela Mihaela „0,90 hectare, dar și Gheorghe Mustață „0,50 hectare. Dovedindu-se mai generos decât ar fi fost cazul, primarul Roșu a organizat o scurtă șiedință a Comisiei de Stabilire a Dreptului de Proprietate Bujoreni, al cărei președinte este, și a stabilit ca moștenitorii să își primească terenurile solicitate în punctul ” La Poligon” . Asta, repetăm, în ciuda faptului că la dosar nu a existat niciun act care să dovedească că terenurile cooperativizate aveau amplasamentul acolo. Primarul Alexandru Roșu nu a ținut cont de prevederile Legii fondului funciar, nr. 18/1991, unde scrie negru pe alb că pot fi puse în posesie numai terenurile aflate în patrimoniul fostelor cooperative agricole de producție la data de 1.01.1990, precum și terenurile private ale unităților administrative teritoriale.  Iar, după cum bine se șitie, Poligonul de la Bujoreni se află în domeniul public al statului, fiind administrat de Ministerul Administrației și Internelor (MAI) și dat în folosință Inspectoratului Județean de Jandarmi Vâlcea. Un lucru neimportant pentru primar, interesele sale și ale grupurilor de interese pe care le reprezintă fiind mult mai importante.

Nepăsarea autorităților județului

În urma șiedinței mai sus amintită, s-a întocmit un proces „verbal care a fost trimis, la scurt timp, către Comisia Județeană de Fond Funciar Vâlcea pentru a fi validat. Nicio problemă în obținerea avizului, pentru că membrii comisiei județene nu s-au sinchisit să cerceteze cazul pentru a vedea că Legea fondului funciar a fost încălcată flagrant, dându- și avizul cu ochii închi și. Luând act de această decizie, consilierul juridic al Inspectoratului de Jandarmi Județean Vâlcea a trimis o adresă către Instituția Prefectului Vâlcea prin care aducea la cunoștință că terenul pus în posesie este în domeniul public și nu face obiectul punerilor în posesie. Răspunsul prefectului de atunci, Anuța Handolescu, nu a întârziat să apară, specificând că ” prin hotărârea nr. 946 din 19.10.2006 s-au validat pentru persoanele îndreptățite suprafețele deținute în poligonul de tragere, însă ca drept, nu ca și amplasament” . Mai mult decât atât, în răspuns se face referire la Legea Fondului Funciar, dând dreptate Jandarmeriei Vâlcea. ” În cazul prezentat de dvs., terenul în discuție nu poate face obiectul punerilor în posesie, fiind în administrarea Ministerului Administrației și Internelor” „mai scrie fostul prefect de Vâlcea. Trebuie menționat faptul că nici Comisia Locală de Fond Funciar Bujoreni și nici Comisia Județeană de Fond Funciar nu au făcut o cercetare la fața locului, refuzând să facă schițe cu delimitări. Iar, în ciuda faptului că prefectul de atunci a dat dreptate Jandarmeriei, procedurile de punere în posesie a celor patru familii au continuat.

Justiția și sincopele ei

Cu toate acestea, punerea în posesie a întârziat datorită numeroaselor adrese făcute de Inspectoratul de Jandarmi Județean Vâlcea. Atunci, cele patru familii au dat în judecată Comisia Locală de Fond Funciar Bujoreni, cerând să li se dea terenul imediat. După doar o singură înfățișare, în data de 28 mai 2007, instanța a hotărât obligarea Comisiei Locale de punere în posesie. Moștenitorii au continuat, însă, și în 2008, ei au dat în judecată Ministerul Administrației și Internelor, precum și Inspectoratul de Jandarmi Județean Vâlcea cerând să elibereze terenul. În data de 5 decembrie 2008, instanța dă câștig de cauză Ministerului și Jandarmeriei vâlcene, prin sentința nr. 7085. Cele patru familii au făcut recurs la începutul anului 2009, iar în data de 5 mai a.c., magistrații vâlceni au hotărât ca MAI să dea terenul. ” Toate căile de atac s-au terminat. Cele patru familii au câștigat în instanță și acum urmează să se facă măsurătorile și să fie pu și în posesie. Noi am rămas doar cu clădirea în care ne desfășurăm o parte din activitățile de pregătire ale unității, având totodată acolo și depozite ale unității. În continuare, jandarmii vâlceni își vor restrânge și muta antrenamentele de tragere în poligoane ce aparțin Ministerului Apărării Naționale” „ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Jandarmi Județean Vâlcea, Cosmin Iordache.




Lorică Gorun recidivează

ARESTĂRI. Peste 40 de indivizi din Vâlcea, București, Vrancea, Argeș și Ialomița s-au trezit în dimineața zilei de 8 iunie a.c. cu mascații la ușă. Ei erau organizați în grupări infracționale și sunt învinuiți de comiterea de fraude la unele firme de leasing și alte operațiuni bancare frauduloase. Prejudiciul estimat la unele firme de leasing și persoane fizice se ridică la 700.000 euro. Miercuri, 9 iunie a.c. Tribunal Vâlcea a emis mandate de arestare preventivă pentru Lorică Gorun și alte patru persoane.

RAUL POP

Operațiunea a fost coordonată de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizata și Terorism „Serviciul Teritorial Alba, Cluj Napoca, Pitești și Biroul Teritorial Vâlcea și s-a reu șit destructurarea acestor grupări infracțional organizate, care, conform anchetatorilor, erau conduse de Ion Gorun, zis Lorică.

Astfel, în dimineața zilei de 8 iunie a.c. s-au efectuat simultan 47 de percheziții domiciliare în Vâlcea, București, Vrancea, Argeș și Ialomița și au fost conduse la sediul DIICOT un număr total de 37 de persoane, care au fost audiate de anchetatori. La sediul DIICOT din Rm. Vâlcea au fost cercetate 24 de persoane. Miercuri, 8 iunie a.c. în fața judecătorilor de la Tribunalul Vâlcea au fost adu și Ion Gorun, zis Lorică, Nicolae Alexandru Găitănaru, Valentin Roșu, Dan Ilie, din Vâlcea și Mihai Iosif din București.

Din primele informații, oamenii legii au reținut în sarcina învinuiților, coordonați de liderul lor, Lorică Gorun, faptul că au desfășurat activități de inducere în eroare și achiziționarea unor autoturisme de la firmele de leasing, care au fost ulterior înscrise în circulație prin folosirea de documente de identificare și omologare false. Până la această dată, au fost identificate un număr de 50 de autovehicule achiziționate în acest mod, prejudiciul produs unor societăți de leasing sau unor persoane fizice fiind de aproximativ 700.000 euro.

Cercetările au fost efectuate cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, Birourilor de Combatere a Criminalității Organizate Alba, Cluj, Pitești și Vâlcea, iar suportul tehnic a fost asigurat de către DGIPI.

[video-player video=” images/stiri/08.06.2010.flv” width=” 400″ height=” 330″ description=” ” player=” 4″ autoload=” true” autoplay=” false” loop=” false” autorewind=” true” /]