Tribunalul Vâlcea Secția Penală

Dosar nr. 1316/P/2006

 

 

                                                                       ÎNCHEIERE

                                             Ședința publică din 13 septembrie 2006

                                   Tribunalul constituit din președinte Adriana Dinescu

                                         Mărăcinescu, grefier Radu Maria Magdalena

 

Ministerul Public Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția NaționalăAnticorupție Secția de combatere a corupției a fost reprezentat prin procuror Mihaela Focică

 

(continuare)

Tribunalul

Deliberând, constatăurmătoarele:

Prin rechizitoriul din 27 iulie 2006 dat de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția NaționalăAnticorupție Secția de combatere a corupției s-a dispus trimiterea în judecatăîn stare de arest preventiv a inculpaților:

– GUTĂU MIRCIA, fiul lui Gheorghe și Margareta, născut la 27.04.1957, în comuna Satu Mare, județul Suceava, domiciliat în Rm. Vâlcea, strada Cpt. D. Mărășeanu, nr. 3, județul Vâlcea, CNP 1570427384195 pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mităprevăzutăde art. 254 alin. 1, Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

– DICU NICOLAE, fiul lui Nicolae și Elena, născut la 12.01.1953, în comuna Stoenești, județul Vâlcea, domiciliat în Rm. Vâlcea, strada Știrbei Vodă, nr. 3, bloc P2, scara B, apartament 18, județul Vâlcea, CNP 1530112384205 pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de luare de mită, prevăzutăde art. 20 Cod penal raportat la art. 254 alin. 1 Cod penal și la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

S-a stabilit în conformitate cu art. 313 Cod procedurăpenalătermenul de judecatăpentru verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive în conformitate cu art. 300 Cod procedurăpenală.

Prin încheierea nr. 122 din 2 august Tribunalul constatănelegalăși netemeinică măsura arestării preventive a inculpatului Gutău Mircia și a dispus punerea în libertate a acestuia în măsura în care nu este arestat în altăcauză.

Cu privire la inculpatul Dicu Nicolae, s-a constatat că măsura arestării este legalăși temeinică și a fost menținută.

În argumentarea acestei soluții s-a reținut că încheierea din 11 iulie 2006 a Curții de Apel București Secția II Penală, în baza că reia s-a dispus arestarea, a fost datăcu încă lcarea art. 2 din Cod procedurăpenalăși art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și anume, că deși s-au pus la dispoziție spre vizionare și audiere înregistrările audio video, Curtea a arătat că se va pronunța în faza deliberării (care este secretă). Neacceptarea vizionării casetelor înainte de dezbateri, a încă lcat dreptul la un proces echitabil.

Interceptările și înregistrările audio video, au fost certificate la 18 iulie 2006, ulterior luării măsurii arestării, stabilindu-se abia la această datăcă acestea prezintăinteres pentru cercetarea și soluționarea cauzei privind pe cei doi inculpați.

În condițiile în care această probănu putea fi avutăîn vedere, la data pronunțării încheierii, iar susținerile denunțătorului nu sunt confirmate de nici o altăprobă, în mod neîndoielnic măsura arestării inculpatului Gutău Mircia a fost nelegală. 

În privința inculpatului Dicu Nicolae, s-a reținut că deși înregistrările audio video nu erau certificate, din celelalte probe și anume declarația lui Popescu Constantin, procesul verbal privind marcarea criminalistică a sumei de 20.000 de euro, procesul verbal din 06 iulie 2006 de constatare a infracțiunii flagrante, rezultăindicii temeinice că a săvârșit o faptăpenală. Ca urmare, fațăde acesta s-a constatat legalăși temeinică măsura arestării și s-a menținut.

Curtea de Apel Pitești Secția Penalăprin decizia nr. 376/R din 4 august 2006, a admis recursul parchetului, a casat în parte încheierea în sensul că a înlăturat dispoziția revocă rii măsurii arestării preventive a inculpatului Gutău Mircia, s-a constatat legalăși temeinică arestarea preventivă, menținându-se atât măsura arestării preventive fațăde acesta, cât și restul dispozițiilor încheierii recurate. Totodată, s-a respins ca nefondat recursul declarat de inculpatul Dicu Nicolae.

În argumentarea luării deciziei de mai sus, s-au făcut aprecieri asupra unor probe care sunt de naturăa convinge că persoana în cauzăa comis infracțiunea pentru care este arestată.

Ca urmare a celor de mai sus, Tribunalul constatăcă cei doi inculpați au fost trimiși în judecatăîn stare de arest preventiv și dupătrimiterea în judecată, tribunalul în conformitate cu art. 300 Cod procedurăpenală, prin încheierea nr. 122 din 2 august 2006, așa cum a fost modificatăde Curtea de Apel Pitești prin decizia penalănr. 376/R din 4 august 2006 a constatat legalăși temeinică măsura arestării preventive fațăde ambii inculpați și a menținut-o.

Tribunalul, din oficiu, a pus în discuția părților și a reprezentantului parchetului regularitatea actului de sesizare. Părțile având cuvântul pe rând și reprezentantul parchetului au arătat că instanța este legal sesizată.

În urma verifică rii în conformitate cu art. 300 alin. 1 Cod procedurăpenală, instanța constatăcă a fost legal sesizatăprin rechizitoriul din 27 iulie 2006 dat de Parchetul de la lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția NaționalăAnticorupție Secția de combatere a corupției în dosarul nr. 126/P/2006.

Infracțiunile pentru care inculpații au fost trimiși în judecatăsunt de competența tribunalului, ca primăinstanță, potrivit art. 27 Cod procedurăpenalăși Legii nr. 78/2000 așa cum a fost modificată.

Inculpații au confirmat primirea a câte unei copii de pe rechizitoriu în termenul legal, iar instanța, în conformitate cu art. 322 Cod procedurăpenalăa procedat la prezentarea succintăa rechizitoriului (și nu în totalitate cu acordul personal al inculpaților, al apărătorilor și al reprezentantului parchetului).

Inculpații, personal și prin apărători, au solicitat instanței neascultarea atât a lor, cât și a martorilor prezenți la termenul de astăzi, întrucât denunțătorul, martor Popescu Constantin lipsește și pentru a beneficia de un proces echitabil au solicitat ca declarațiile lor săfie luate la același termen de judecatăcu luarea declarației lui  Popescu Constantin. În afara principiului echitabilității s-a invocat și principiul dreptului la apărare, arătându-se că audierea denunțătorului la un alt termen creeazăpentru acesta posibilitatea studierii declarațiilor luate la acest termen.

Reprezentantul parchetului a fost de acord cu ascultarea denunțătorului Popescu la același termen cu ascultarea inculpaților și în plus a arătat că pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiției s-a înregistrat cererea de strămutare a cauzei la o altăinstanță.

La dosarul cauzei nu s-a depus un înscris care săcertifice existența unei cereri de strămutare însă, inculpații personal și prin apărătorii lor ca și  reprezentantul parchetului au confirmat existența acestei cereri arătând în plus că acesta are termen de soluționare la 29 septembrie 2006.

Existența unei cereri de strămutare ca și lipsa unei părți, în principiu nu împiedică începerea cercetării judecă torești sau judecata cauzei, așa cum rezultădin dispozițiile art. 53 și următoarele și 291 Cod procedurăpenală.

Având în vedere că la luarea declarației martorului denunțător Popescu Constantin, inculpații nu au fost prezenți personal și nici apărătorii lor, că nu a avut loc o confruntare a acestora pentru lămurirea susținerilor contradictorii, pentru respectarea principiului echitabilității și al dreptului la apărare, tribunalul urmeazăsăadmităcererea și sădispunăascultarea inculpaților la același termen de judecatăla care va fi ascultat martorul Popescu Constantin.

Martorii prezenți, urmeazăsăia termen în cunoștințăîn conformitate cu art. 291 alin. 4 Cod procedurăpenalăli se va înmâna citația pentru a le servi drept justificare la locul de muncă în vederea prezentării la noul termen de judecată.

Ambii inculpați au solicitat revocarea măsurii arestării preventive sau înlocuirea acesteia cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau cu obligarea de a nu părăsi țara, iar în cazul respingerii acestora liberarea provizorie sub control judiciar.

Inculpatul Gutău Mircia a mai formulat o cerere subsidiarăde liberare provizorie pe cauțiune.

Cu privire la inculpatul Dicu Nicolae, în argumentarea cererii de revocarea măsurii arestării preventive sau de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau obligarea de a nu părăsi țara ca și a cererii de liberare provizorie sub control judiciar s-a invocat că nu se justifică măsura arestării preventive în temeiul art. 148 lit. B Cod procedurăpenală, că s-a încheiat urmărirea penală, s-a făcut trimiterea în judecată, că denunțătorul nu se prezintăîn instanță. Inculpatul nu a zădărnicit aflarea adevărului, nu existătemerea că ar săvârși alte fapte penale, are o bunăreputație, făcând trimitere la o caracterizare depusăla dosar, toate acestea justifică punerea în libertate într-una din formele solicitate.

Potrivit art. 300 Cod procedurăpenală, în acuzele în care inculpatul este arestat preventiv, instanța legal sesizatăeste datoare săverifice în cursul judecă ții legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art. 160 Cod procedurăpenală.

Potrivit art. 160 alin 1,2 și 3 Cod procedurăpenală, în cursul judecă ții instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea și temeinicia arestării și dacă constatăcă arestarea preventivăeste nelegalăsau că temeiurile care au determinat arestarea preventivăau încetat sau că nu existătemeiuri noi care săjustifice privarea de libertate, dispune prin încheiere motivatărevocarea arestării și punerea de îndatăîn libertate a inculpatului.

Când se constatăcă temeiurile care au determinat arestarea, impun în continuare privarea de libertate, sau că existătemeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța, dispune prin încheiere motivatămenținerea arestării.

Făcându-se verifică rile atât din oficiu, în baza dispozițiilor enunțate, cât și la cererea inculpatului, tribunalul reține că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate. Astfel, se vor respinge ca neîntemeiate atât cererea de revocare, cât și de înlocuire a măsurii arestării preventive  cu obligarea de a nu părăsi localitate sau obligarea de a nu părăsi țara și cererea de punere în libertatea sub control judiciar.

Fărăa se antama fondul cauzei și a se face referiri la vinovăția concretăa inculpatului, întrucât beneficiazăde prezumția de nevinovăție, pânăla soluționarea pe fond a cauzei, cât și de dreptul la apărare în baza că ruia poate propune probe de naturăsăcontribuie la aflarea adevărului în legăturăcu acuzațiile care i se aduc, se impune a se releva aspectul că a fost trimis în judecatăpenalăpentru o anumităfaptă, în baza anumitor probe, printre care: procesul verbal de marcare criminalistică a sumei de 20.000 euro și procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante.

Este adevărat că în urma modifică rilor aduse codului de procedurăpenală, cazul prevăzut de art. 148 alin. 1 lit. B Cod procedurăpenalănu se mai regăsește printre cazurile de arestare însă, cazul prevăzut de art. 148 alin. 1 lit. h (în prezent art. 148 alin. 1 lit. f) se menține și, momentul în care se aflăcauza, indiferent de încadrarea juridică ce s-ar putea da faptei sau de stabilirea posibilăa nevinovăției (întrucât arestarea preventivănu creeazăprezumția vinovăției sau obligația de a reține vinovăția, aceasta din urmăstabilindu-se în urma administrării tuturor probelor necesare aflării adevărului). Având în vedere cele arătate mai înainte, se apreciazăcă temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate și deci, menținerea arestării.

Pe cale de consecință, cererile formulate de inculpatul Nicolae Dicu se vor respinge ca neîntemeiate.

Cu privire la inculpatul Gutău Mircia:

Inculpatul Gutău Mircia a solicitat revocarea măsurii arestării preventive sau înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altămăsură, aceea de a nu părăsi localitatea sau țara, iar într-un alt subsidiar, punerea în libertate sub control judiciar sau punerea în libertate provizorie pe cauțiune.

În argumentarea cererilor s-a arătat că nu existătemerea că ar săvârși alte infracțiuni, nu a încercat și nu va încerca săzădărnicească aflarea adevărului, că se va prezenta ori de câte ori va fi chemat în instanță, că prin lăsarea în libertate instanța poate impune respectarea unor obligații, că nu existăprobe concrete că lăsarea în libertate prezintăpericol pentru ordinea publică , în aprecierea celor solicitate săse aibăîn vedere lipsa nejustificatăa denunțătorului la termenul de judecată, că nu mai subzistătemeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și nu au apărut temeiuri noi care săjustifice măsura arestării. Nu se considerăvinovat de săvârșirea vreunei fapte penale, nu existăla dosar probe certe că a săvârșit infracțiunea, iar pericolul concret pentru ordinea publică nu a fost dovedit.

În urma examinării cererilor, tribunalul reține următoarele:

Inculpatul Gutău Mircia a fost trimis în judecatăpentru săvârșirea infracțiunii de luare de mităprev. De art. 254 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din legea 78/2000, în stare de arest preventiv, măsurăcare a fost luatăîn timpul urmăririi penale, reținându-se cazul prevăzut de art. 148 lit. h Cod procedurăpenală, în prezent în urma modifică rilor aduse Codului art. 148 lit. f Cod procedurăpenală, potrivit că ruia inculpatul care a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viațăsau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și existăprobe că lăsarea în libertate prezintăpericol concret pentru ordinea publică .

Dupătrimiterea în judecatăși fațăde acest inculpat s-a constatat că măsura arestării preventive este legalăși temeinică , menținându-se prin decizia penalăa Curții de Apel Pitești arătate mai înainte în cazul prezentei încheieri, pe baza argumentelor deja enunțate.

În temeiul art. 300 Cod procedurăpenală, instanța legal sesizatăeste obligatăsăverifice în cursul judecă ții legalitatea și temeinicia arestării preventive potrivit art. 160 Cod procedurăpenală.

Verificarea conform art. 160 alin. 1,2 și 3 Cod procedurăpenală, în cursul judecă ții trebuie făcutăperiodic, dar nu mai târziu de 30 de zile și dacă arestarea este nelegalăsau temeiurile care au determinat arestarea preventivăau încetat sau nu existătemeiuri noi care săjustifice privarea de libertate, dispune prin încheiere, revocarea și punerea în libertate a inculpatului.

Potrivit art. 139 alin 1 și 3 Cod procedurăpenală, măsura arestării preventive se înlocuiește cu o altămăsurăcând s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii,  respectiv cu una dintre măsurile preventive prevăzute de art. 136 alin. 1 lit. b și c Cod procedurăpenală, respectiv cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.

Așa cum s-a arătat, în situația inculpatului Gutău Mircia, s-a reținut cazul de arestare preventivăprevăzut de art. 148 alin. 1 lit. h Cod procedurăpenală(în prezent litera f), constând în aceea că fapta penalăce se pretinde că a săvârșit-o prevede pedeapsa detențiunii pe viațăsau pedeapsa detențiunii mai mare de 4 ani și existăprobe certe că lăsarea în libertate prezintăun pericol concret pentru ordinea publică și cele douăcondiții trebuie săfie îndeplinite cumulativ.

În speță, infracțiunea pentru care a fost trimis în judecatăprevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, însăse cere îndeplinităși condiția ce constăîn aceea că lăsarea în libertate prezintăun pericol concret pentru ordinea publică .

Din dispozițiile legale menționate, pentru luarea ca și menținerea arestării preventive, cu referire la acest caz, impune ca pericolul pentru ordinea publică care justifică arestarea săfie concret, dovedit, nu prezumat, aceasta sărezulte fărăechivoc, din probe certe aflate la dosarul cauzei.

Interpretarea că s-ar pune în primejdie colectivitatea prin lăsarea în libertate a inculpatului, invocându-se rezonanța faptei în colectivitate dedusădin faptăsau calitatea inculpatului, în speță, calitatea de primar, și că pericolul social concret pentru ordinea publică într-o asemenea situație nu trebuie sărezulte din probe certe aflate la dosarul cauzei, ar însemna ca instanța legal sesizatăsănu mai verifice condițiile cerute de textul de lege, ceea ce ar conduce inevitabil la încă lcarea principiului nevinovăției și al principiului garantării libertății persoanei.

Or, din actele și lucrările dosarului, nu rezultăpe bazăde probe certe că existăpericol concret pentru ordinea publică .

Din nicio probăexistentăîn cauzănu rezultăcă lăsarea în libertate a inculpatului Gutău Mircia amenințăîn vreun fel ordinea publică .

Starea de libertate, este în general, regula, în care se desfășoarăjudecata în procesul penal, privarea de libertate este excepția, astfel că tribunalul apreciazăcă temeiurile avute în vedere s-au schimbat, motiv pentru care se impune judecarea inculpatului pentru fapta reținutăîn stare de libertate.

În plus, trebuie relevat că urmărirea penalăa fost finalizată, dosarul se aflăîn curs de cercetare judecă torească , inculpatul nu a încercat săzădărnicească adevărul, iar măsurile ce urmeazăa se arăta că se vor lua, ca obligații ce trebuie respectate, vot fi de naturăa asigura buna desfășurare a procesului.

În consecință, în conformitate cu art. 300 Cod procedurăpenală, 160 alin. 1 și 2 Cod procedurăpenalăși 139 alin. 1 și 3 Cod procedurăpenală, se va admite cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligatorie de a nu părăsi localitatea conform art. 136 alin 1 lit. b Cod procedurăpenalăși art. 145 alin. 1 Cod procedurăpenală.

În conformitate cu art. 145 alin. 1 Cod procedurăpenală, pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea inculpatul va fi obligat sărespecte următoarele obligații:

„¢ săse prezinte la instanța de judecatăori de câte ori este chemat

„¢ săse prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea de că tre organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție și săse prezinte ori de câte ori este chemat