” Escrocii se amuzau, filmându-și înșelăciunile cu camera video ” în perioada 2003 2004, organele de urmărire penală ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea au fost sesizate, prin plângere, de mai mulți cetățeni străini, care susțineau că au fost induși în eroare de un vâlcean, Cornel Moraru. Bărbatul accesa site-urile companiei Ebay, exprimându-și intenția de a cumpăra diferite bunuri, negociind  telefonic sau prin e-mail prețul lor. Extrem de persuasiv, Morarau reușea să-i convingă pe cei pe care-i escroca să trimită banii în România, prin Western Union ori Money Gram. După ce primea sumele cerute, „țeparul” întrerupea orice fel legătură cu ei

 

        Denumite generic „carduri”, că rțile de credit pe suport de plastic au început să fie folosite din ce în ce mai mult și în România. Din această cauză, infractorii au lăsat pe planul doi falsul de monedă și au trecut la falsificarea că rților de credit. Metoda de falsificare cea mai des folosită este aceea de îndepărtare, prin răzuire, a unor cifre și litere de pe că rțile de credit la a că ror tipărire se folosește identarea, urmată de imprimarea altora, folosind, de obicei, o imprimantă cu transfer termic însoțită de ștergerea datelor inițiale de pe banda magnetică și imprimarea altora, având la baza un număr de cont deja alocat. În România, încă se mai merge prin folosirea frauduloasă a numerelor cardului. O altă metodă de falsificare a că rților de credit pierdute sau furate constă în montarea de dispozitive de supraveghere și captare a cardului. De exemplu, amplasarea unei camere de luat vederi poziționată astfel încât să poată fi văzut codul pin. Infractorii pot falsifica și datele electronice înscrise pe reversul cardului, prin recodificarea benzii magnetice, ce se poate realiza prin folosirea unui decodor conectat la calculator. Pentru aflarea unor numere de cont valabile este necesară complicitatea unor persoane care lucrează în cadrul unor hoteluri, restaurante, magazine etc. De exemplu, când la un hotel se achită nota de plată cu cartea de credit, recepționerul poate trece cardul, neobservat de că tre persoana în cauză, printr-un cititor de dimensiuni mici pe care îl ține în buzunar, acesta decodând și memorand datele imprimate pe banda magnetică . După aceasta operațiune, cititorul este conectat la un calculator și datele din cadrul „citit” sunt afișate, urmând a fi folosite la contrafacerea de carduri.

        Escrocii s-au înregistrat pe o cameră video

       În perioada 2003 2004, organele de urmărire penală ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea au fost sesizate, prin plângere, de mai mulți cetățeni străini, care susțineau că au fost induși în eroare de un vâlcean, Cornel Moraru. Bărbatul accesa site-urile companiei Ebay, exprimându-și intenția de a cumpăra diferite bunuri, negociind  telefonic sau prin e-mail prețul lor. Extrem de persuasiv, Morarau reușea să-i convingă pe cei pe care-i escroca să trimită banii în România, prin Western Union ori Money Gram. După ce primea sumele cerute, „țeparul” întrerupea orice fel legătură cu ei. Amintim că , ulterior, cauza a fost declinată Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Vâlcea, conform competenței.

       În data de 21 iunie 2005, Poliția de Frontieră din Giurgiu a efectuat un control asupra autoturismul marca Opel Vectra, cu numărul de  înmatriculare AG 07 NUF, care intra în țară și în care se afla Cornel Moraru, din comuna vâlceană Voicești, Alin Constantin Ungureanu (Pitești), Virgil  Mîrțoiu (Pitești) și Robert Ionuț Rotaru – Drăgășani. În mașină, polițiștii  au descoperit o serie de obiecte utilizate la falsificarea instrumentelor de plată electronică .

Astfel, așa cum rezultă din analiza notelor de redare în formă scrisă a interceptărilor și înregistrărilor telefonice, în perioada 31 mai 2005 15 iunie 2005, Moraru împreună cu cei trei complici ai săi, au procurat mai multe echipamente necesare falsifică rii instrumentelor de plată electronică . Cu toate că Moraru, zis Costi, și  Robert Ionuț Rotaru foloseau, în general, un limbaj codificat, necesitatea de a transmite rapid informații prin intermediul telefonului i-a determinat să utilizeze și expresii din al că ror conținut rezultă, în mod clar, intenția de a achiziționa aparatura necesară . Mai mut decât atât, escrocii au procedat și la obținerea unor date de securizare și de identificare ale unor instrumente de plată electronică emise de bănci din străinătate, utilizând metoda copierii. Așa se face că Moraru Ungureanu, Mîrțoiu și Rotaru și-au ales, ca „destinație” o stațiune din Turcia, plină de turiști străini, situată în orașul Antalia.

Așadar, în data de 15 iunie 2005, infractorii au trecut frontiera de stat a României prin localitatea Giurgiu, cu un autoturismul marca Opel Vectra aparținând lui Alin Constantin Ungureanu. Cei patru s-au cazat la un hotel din Antalia, unde au stat până în data de 21 iunie a aceluiași an.

        Cum furau falsificatorii de pe carduri?

       În această perioadă , cu ajutorul unor camere de luat vederi de dimensiuni reduse pe care le instalau la ATM-uri, dar și folosind și alte metode, escrocii au copiat mai multe date de identificare și de securizare ale unor instrumente de plată electronică . Astfel, în momentul când titularii acestora le accesau, datele erau ulterior înregistrate în memoria laptop-ului lui Ungureanu și pe CD-uri. În urma percheziției efectuată la locul de „muncă „ al infractorilor, s-a descoperit că pe laptopurile escrocilor fusese instalat programul Microsoft Windows XP, iar în fișiere, existau date de securizare și identificare ale unor instrumente de plată electronică au fost create și accesate în perioada în care falsificatorii se aflau în Turcia.

În data de 21 iunie 2006, Moraru și cei trei prieteni ai săi au intrat în țară , tot prin punctul Giurgiu. Au avut ghinion. Autoturismul în care se aflau a fost supus unui control amănunțit, în urma că ruia au fost găsite mai multe obiecte, incriminatoare: o cameră video marca Panasonic, trei casete video, un dispozitiv de citire și de scriere a cardurilor bancare MSR 206, un laptop marca Hummer”“Gericom, două minicamere video, douăzeci și cinci de plasticuri tip carduri bancare prevăzute cu bandă magnetică din care șaisprezece erau neinscripționate, CD-uri, acumulatoare, cabluri, antenă, telecomandă video, telefoane mobile, cartele SIM etc. Așadar, bărbații aveau un întreg „arsenal”, pe care-l foloseau la falsificarea instrumentelor de plată electronică , dar și la obținerea datelor de securizare și de identificare ale acestora. În plus, hardul laptopului a fost supus unei percheziții informatice, în urma că reia s-a pus în evidență existența mai multor date de identificare ale unor instrumente de plată electronică emise de bănci din străinătate, copiate de Ungureanu copiate în momentul accesării de că tre titularii cardurilor la ATM-uri și apoi, introduse în memoria computerului.

       În perioada 14 17  iulie 2006 s-a procedat la cercetarea celorlalte suporturi de stocare a datelor informatice, precum și la vizionarea celor trei casete video. Cu această ocazie, au fost identificate două CD-uri, ce conțin un program intitulat ,,exeba” existent și în memoria laptopului. Pe cel de-al doilea, se află inscripționate mai multe foldere cu date de identificare și de securizare ale unor că rți de debit ori de credit emise de bănci din străinătate.

Pe casetele video erau înregistrate imagini și conversații, referitoare la scopul vizitei falsificatorilor în Antalia. În prezent, cei 4 sunt cercetați pentru săvârșirea de infracțiune informatică și infracțiunea de înșelăciune, ambele în formă continuată. 

        Infractori recidiviști

       În data de 17 mai 2006 s-au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea lui Cornel Moraru, iar în data de 18 mai, la propunerea Tribunalul Vâlcea, s-a emis, pe numele său, un mandat de arestare preventivă pe o perioadă de 29 de zile, măsură care a fost prelungită, conform legii, până în data de 13 august 2006. Din fișele de cazier judiciar, rezultă că infractorul Cornel Moraru zis „Costi”, este în stare de recidivă postexecutorie, pentru pedeapsa de omor. Moraru a fost, de asemenea, condamnat în urmă cu mai mult timp, la 1 an și 6 luni de închisoare, pentru comiterea infracțiunilor de contrabandă, înșelăciune, participație improprie la fals intelectual și uz de fals. Ceilalți complici ai săi, Virgil Mîrțoiu și Robert Rotaru sunt și ei recidiviști. În ceea ce-l privește pe Alin Constantin Ungureanu, acesta este arestat preventiv în altă cauză, aflată pe rolul organelor judiciare din județul Argeș, pentru comiterea unor infracțiuni similare.

       Astfel, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a lui Cornel Moraru, deschiderea acțiunii penale și trimiterea în judecată a lui Ungureanu Alin, Virgil Mîrțoiu, și Robert Rotaru.

Olivia Pirvu