Am scris săptămâna trecutăcă , în opinia mea, dosariada și scandalul deconspirărilor celor ce au făcut poliție politică se transformă indus în mod destul de discret într-o enormămascaradă. această acțiune are ca țintădirectăvicierea procesului de deconspirare pentru a plictisi electoratul și, inevitabil, mascarea și neglijarea condamnării comuniștilor, ofițerilor de securitate ce se fac vinovați de a fi făcut poliție politică și a ȘEFILOR POLIÎIEI POLITICE. Fărăa avea intenția săerijez în purtătorul de cuvânt al românilor ce doresc cu orice preț înlăturarea acestor canalii din orice funcție de decizie și din orice structurăa statului, afirm că în acest moment, folosindu-ne de unda verde datăde președintele Traian Băsescu, fiecare dintre noi trebuie săfie preocupat de un soi de responsabilitate individualăpentru ororile trecutului. Pentru a ne spăla de păcatele săvârșite de un sistem odios, chiar dacă nu am făcut poliție politică înainte de evenimentele din Î89, avem obligația moralăde a cere pe un ton ferm pedepsirea exemplarăa vinovaților, începând cu ejectarea acestora din toate sectoarele administrative, politice și economice. Indiferent din ce punct de vedere am analiza lucrurile, orice persoanăcare a colaborat cu fosta Securitate ceaușistăeste nedemnăde a mai participa la acte de democrație. Cum aș mai putea eu, simplu cetățean român, sămai am încredere în deciziile unei persoane ce a acceptat săcolaboreze cu cel mai împuțit și nenorocit sistem de represiune inventat de comuniști, decizii luate posibil sub imperiul șantajului și presiunilor? Mai poate contribui o astfel de persoanăla înfăptuirea idealurilor democratice? Nu cred.
Cutremurul provocat de desecretizarea arhivelor securității, legea ce obstrucționeazăascensiunea informatorilor și securiștilor și frica unei eventuale pedepse prevăzutăde Codul Penal i-a făcut săse agite pe conservatorii lui Dan Voiculescu și pe așa-zișii naționaliști ai lui Vadim Tudor care l-au primit în rândurile lor pe generalul Aron Bordea, șeful poliției politice a Securității. Cele două partide, PC și PRM, suspectate de a se fi transformat în gazde ale securiștilor, au confirmat această presupunere prin negocierile de a se alia pentru a lovi în inițiatorii procesului de deconspirare. În acest timp, peste două sute de personaje ce ne mănâncă banii degeaba în Senat și în Camera Deputaților își așteaptăverdictul.
Cele trei cuvinte redactate cu majuscule la începutul editorialului sunt în aceste zile incomparabil mai puțin pronunțate decât cuvintele informator, turnător, sau ofițer de securitate, cu toate că ele definesc acea persoanăce coordona și dispunea acțiunile de poliție politică . După mintea mea, de la aceste persoane trebuia începutăcercetarea activităților de poliție politică în urma că rora au avut de suferit sute de mii de români. Deoarece în urma deciziilor pe care le-au luat au fost arestați și omorați oameni, capii Securității ca poliție politică sunt la fel de condamnabili ca și capii Waffen SS, organizație nazistăce a constituit obiectul principal al celebrului proces de la Nuremberg. Atât ei, cât și torționarii și turnătorii Securității trebuie trimiși fărădiscriminare și fărănici un fel de resentiment într-o boxăa acuzaților. Mare parte dintre aceștia sunt criminali ce au condamnat la moarte și la închisoare pe viațăoameni ce nu făcuserănici un rău nimănui, singurul lor păcat fiind opoziția în fața unui regim condamnat de întreaga lume civilizată.
Așa cum cineva, în urmăcu mai bine de zece ani, cerea un proces al comunismului, acum, în anul de grație 2006, din acest colț de paginăcerem senatorilor și deputaților de Vâlcea ce nu au avut niciun fel de angajament cu fosta Securitate comunistăsăpropunăParlamentului României o dezbatere pe tema unui Proces al Securității, separat de ceea ce va fi Procesul Comunismului, fărăde care România nu se va putea lăuda niciodatăcă a renunțat definitiv la trecutul său rușinos. În acest mod vom putea săne dăm seama care dintre aleșii noștri sunt în afara orică rei bănuieli de colaborare cu Securitatea. Deja pe unul dintre deputați nu ne mai putem baza.
Bogdan Popescu