Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!

PRIVATIZAREA PREJUDECĂÎILOR ÎN CONSILIUL JUDEÎEAN

” Încă o propunere a președintelui Dumitru Bușe a fost faultatăde coaliția roșie PSD – PRM

” pentru a treia oară(După episoadele Cabana Petrimanu și Regia de Drumuri și Poduri), prin votul consilierilor județeni PSD și PRM, la indicațiile tripletei Cîlea – Pătru – Persu, a fost respins un proiect de reorganizare a unei direcții în societate comercialăși apoi privatizarea ei ”  Dumitru Florescu, directorul invizibilei Direcții de Protecție a Plantelor, a sărit la gâtul președintelui Dumitru Bușe, acuzându-l că nu înțelege adevărata „valoare” a muncii depuse de cei 22 de angajați ai acestei direcții invizibile ” în ajutorul lui Dumitru Florescu a sărit doctorul în agronomie Ion Cîlea, care a propus înființarea unui Serviciu de Deratizare și Dezinsecție în locul Direcției de Protecție a Plantelor, adică aceeași mărie cu altăpălărie

 

Inițial, proiectul de hotărâre privind înființarea societății Agrofitoserv SA Vâlcea inclus pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Județean Vâlcea de miercuri, 31 ianuarie, părea un subiect de mică importanță, care ar fi fost trecut cu vederea de toată lumea. însă , din nou s-a demonstrat că atunci când „obtuzitatea” acoperăgândirea rațională, ceea ce rezultăde cele mai multe ori, poate naște monștri. Subiectul externalizării unei activități, a unei direcții de specialitate, sau a unei regii autonome din cadrul Consiliului Județean Vâlcea este mai vechi . Anul trecut, la propunerea argumentatăa președintelui Dumitru Bușe, consilierii naționaliști-comuniști ai lui Ion Cîlea și Nicolae Pătru s-au opus de vreo trei ori scoaterii la licitație a Cabanei Petrimanu (o ruinăîn care nu s-a mai investit nici un leu de câțiva ani de zile) pe motiv că cineva cu interese ascunse ar vrea săo cumpere. Acum, După ce propunerea președintelui Dumitru Bușe a trecut de votul consilierilor județeni, se dovedește că temerea celor de la PSD și PRM a fost gratuităși fărănici un fundament: două firme, printre care și societatea Annabella SRL, s-au înscris la licitația pentru achiziționarea Cabanei Petrimanu ce se va desfășura la jumătatea acestei luni. După cumpărarea „ruinei”, investitorul mai trebuie săaloce câteva milioane de euro pentru renovarea și modernizarea acestui obiectiv turistic, ceea ce Consiliul Județean Vâlcea n-ar fi putut face nici în zece ani. Astfel, Consiliul Județean în loc săpiardăbani, aduce fonduri de miliarde de lei vechi din valorificarea Cabanei Petrimanu. A urmat episodul cu Regia Autonomăjudețeană de Drumuri și Poduri Vâlcea unde din nou tripleta Cîlea – Persu – Pătru și-a arătat colții și a pus piedici procedurilor de transformare a regiei în societate comercială, profitând din plin de absența din fruntea Consiliului Județean a lui Dumitru Bușe, internat la aceea datăîn spital. Ar fi fost o ocazie ca această regie să-și ia soarta în propriile mâini, și sănu mai depindăde „mângâierile” de la Consiliul Județean. Ar mai fi fost o oportunitate pentru autoritățile județului ca din eventuala privatizare a RAJDP Vâlcea săbeneficieze de niște fonduri substanțiale care ar fi fost folosite pentru repararea și asfaltarea a câteva zeci de kilometri de drumuri din județul Vâlcea. Mai ales, dacă ținem seama de faptul că două companii de prestigiu internațional (Colas din Franța și Strabag din Austria) și-au exprimat interesul pentru achiziționarea pachetului majoritar de acțiuni la SC Drumuri Poduri Vâlcea SA, cum s-ar fi numit noua societate comercialăDupă reorganizarea RAJDP Vâlcea. A fost o propunere care nu a trecut de mașina de vot pesedisto-peremistă.

 

O direcție care paraziteazăpe spinarea Consiliului Județean

 

Aceeași soartăa avut-o și propunerea de transformare a Direcției Județene pentru Protecția Plantelor în societatea Agrofitoserv SA În expunerea de motive foarte bine argumentatărealizatăde președintele Dumitru Bușe și aparatul de specialitate al Consiliului Județean Vâlcea se precizeazăcă Legea 37/2006 prevede foarte clar că serviciile publice de protecție a plantelor, aflate în subordinea consiliilor județene se privatizează. Or, acest termen de „privatizare” le creeazăfrisoane consilierilor de stânga Deși era un text prevăzut expres de o lege, vicepreședintele Consiliului Județean, Ion Cîlea, a încercat săgăsească modalități pentru fentarea legii, spunând că nu au fost date norme metodologice. însă , încă din 22 martie 2006, Ministerul Administrației și Internelor a transmis precizări clare cu privire la reorganizarea serviciilor publice de protecție a plantelor din subordinea autorităților administrației publice locale în vederea privatizării. „Având în vedere importanța activității de protecția plantelor și faptul că în legea bugetului pe anul 2007 această activitate nu se mai regăsește nominalizatădistinct la veniturile și cheltuielile județelor, ca în anii anteriori, consiliul județean nu mai are temeiul legal pentru finanțarea acestei activități. În aceste condiții se impune reorganizarea Direcției Județene pentru Protecția Plantelor Vâlcea în societate comercialăpe acțiuni, cu acționar unic Consiliul Județean Vâlcea, în temeiul prevederilor Legii privind societățile comerciale”, se preciza printre altele în expunerea de motive realizatăde președintele Dumitru Bușe care a stat la baza întocmirii acestui proiect de hotărâre. Într-adevăr, atât argumentele de ordin legislativ cât și cele de naturăeconomico-Financiară , dădeau tot atâtea motive pentru transformarea unei direcții ce parazita pe spinarea Consiliului Județean într-o societate comercialăcare să-și ia soarta în propriile mâini și eventual săfi fost privatizată

 

Ce au „produs” cei 22 de angajați ai Direcției Plantelor?

 

În urmăcu câteva săptămâni, președintele Dumitru Bușe a comandat efectuarea unui audit la Direcția de Protecție a Plantelor (DPP), audit care nu a fost confirmat de Dumitru Florescu, directorul de la morbida DPP Vâlcea. Acesta a contestat în cadrul ședinței Consiliului Județean cifrele incluse în acest raport de audit, spunând că nu sunt reale și nu reflectăadevărata activitate a acestei entități. Totuși, acest raport de audit pune în luminăfaptul că Direcția de Protecție a Plantelor avea la data de 30 septembrie 2006 datorii totale de peste 400 milioane lei vechi, cheltuieli anuale de 5-6 miliarde de lei vechi, și venituri de doar 150 milioane lei vechi (din servicii efectuate unor terți). Cam atâta au „produs” cei 22 de angajați de la această Direcție a Plantelor, din care 3 (trei) contabili, vreo 10 „specialiști” și restul pălmași. Dumitru Florescu chiar a sărit la gâtul președintelui Dumitru Bușe, acuzându-l că nu înțelege adevărata „valoare” a muncii depuse de cei 22 de angajați ai acestei direcții invizibile. În ajutorul lui Dumitru Florescu a sărit doctorul în agronomie Ion Cîlea, care a propus înființarea unui Serviciu de Deratizare și Dezinsecție în locul Direcției de Protecție a Plantelor, adică aceeași mărie cu altăpălărie. Președintele Dumitru Bușe mai intenționa ca noua societate creatăSC Agrofitoserv SA Vâlcea sădispunăde un capital social de circa 5 miliarde de lei vechi, din care 2 miliarde de lei vechi aportul în numerar al Județului Vâlcea, și 3 miliarde de lei vechi aportul în naturăal județului Vâlcea la capitalul social al Agrofitoserv reprezentând valoarea bunurilor rezultatădin inventarierea acestora și bilanțul Direcției de Protecția a Plantelor, încheiat la data de 30 septembrie 2006. Tot Dumitru Bușe le-a atras atenția consilierilor județeni că poartăo mare răspundere, atât Față de angajații Direcției cât și prin faptul că dacă resping un astfel de proiect de hotărâre, vor suporta consecințele încă lcă rii legii. Speriați probabil de acest avertisment, foarte mulți consilieri ai opoziției au decis săse abținăde la vot. Ca la catalogul școlar, secretarul Consiliului Județean Vâlcea, Constantin Dirinea, i-a strigat pe fiecare consilier județean să-și exprime votul: 19 voturi pentru, 10 abțineri și trei voturi contra (Ion Cîlea, Dumitru Persu și Nicolae Pătru). În aceste condiții, propunerea de transformare a Direcției de Protecție a Plantelor în societate comercialăa că zut la vot, întrucât 22 de consilieri ar fi trebuit săvoteze favorabil .

Cristina Pirvu