Acasă Arhiva Portretul unui hoitar de presă

Portretul unui hoitar de presă

Motto:  „La fel ca și dragostea, jigodismul nu cunoaște limite.”   
(Francois Truffaut)

 

Îl știm cu toții. Sau îl bănuim.

 

Nutrește o concepție proprie asupra rolului și rostului presei scrise și/sau audiovizuale, ca putere în stat.

 

O concepție în care el însuși este un fel de centru al universului, un fel de buric al lumii în perpetuădevenire, deoarece întotdeauna mai existăprimprejur vreo câțiva indivizi că rora trebuie săle demonstreze că dumnealui este mare și tare. că poate săbeștelească sau săpupincurească După bunul plac. că uneori stăla masăcu primarul, cu prefectul, cu președintele consiliului județean, cu parlamentarul, cu ministrul și chiar cu președintele țării. că se situeazăla același nivel cu ei, dar și că este mai important decât toți la un loc, fiindcă mandatul trece iar el rămâne.

 

Nu are prieteni. Are doar anturaj.

 

Pe când era puber cu fața plină de acnee, anturajul îl bătea, îl scuipa, îi trăgea nădragii-n jos și-l batjocorea. Îl punea săfure bani din casă, ca săcumpere bere. Îl făcea săfumeze și săscuipe printre dinți, săînjure ca la ușa cortului, să mănânce semințe în sala de cinematograf de cartier, săse hlizească la lume și să-și isprăvească fiecare propoziție cu câte o exclamație interogativăadresatăpropriului său organ sexual.

 

Nici acum anturajul nu se comportăaltfel. Îl ia în derâdere, chiar dacă nu-i mai trage scatoalce. Cât despre nădragi, nu mai e nevoie săfacă anturajul nimic: și-i poartăsingur, cu nesfârșitămândrie, când în vine, când pe creștetul capului – la figurat.

 

L-a marcat dintotdeauna absența tatălui, sau, dimpotrivă, prezența unui tatăautoritar, eventual îmbrăcat în uniformă militară. S-a răzvrătit împotriva acestuia, împotriva regulilor de stat la masa de seară, ca și împotriva rugăciunii că tre înger îngerașul său, pe care maică -sa îl punea s-o rostească înainte de culcare. Cam prin clasa a V-a a înlocuit rugăciunea cu o revistăilustrată, în care femei și bărbați în pielea goalăfăceau tot felul de lucruri, care mai de care mai distractive.

 

Nu are o iubită, ci doar fantasme.

 

Din când în când, pe la câte un chef de șmecheri cu mașini 4×4, toți băieți de bani gata, scapăși el de 5×5, fiind lăsat să-i facă dichisul damei de consumație pe care ceilalți au tocmit-o pentru o partidăde palidăimitare a filmulețelor pornografice vizionate pe internet. Drogat cu alcool, se lasăfilmat cu telefonul mobil, hăhăind isteric în ipostaze care ar face-o pe maică -sa să-i crape fierea de supărare, iar pe taică -său l-ar abona de îndatăla cel de-al treilea preinfarct.

 

Dat în gât, braveazăla fel ca atunci când, prins cu fițuica-n palmă, a încasat primul 2, la extemporalul la geografie. Atunci a scos limba la profesoarăși era cât pe ce săse aleagăcu scă derea notei la purtare. Din păcate pentru evoluția lui de până acum, nu s-a ales. Iar acum, în fața acuzațiilor de lipsăde profesionalism și de lihnealăDupă banii celor care îi cumpărăjalnica prestație pe te miri ce, se autoproclamăsfidător, cu ostentativ cinism,” hoitar de presă” și „spălător de cadavre”. Slugoi și nimic mai mult.

 

Dacă i-ar ieși de o sticlăde votcă , ar vinde-o și pe soră-sa, unui bordel bosniac. Noroc că n-a avut parte de-o soră. L-a scutit Dumnezeu. Așa cum tot Dumnezeu (sau dracul?) l-a scutit sămai aibăparte de o familie care să-l aștepte seara acasă.

 

Dacă ar crăpa mâine seară, la colțul străzii, lovit de un autobuz, n-ar avea cine să-l plângă . Credincioasădin fire, tot biata maică -sa ar pune arpacașul la fiert și i-ar încropi vreo 4-5 colive, așa cum prevede datina în vigoare.

 

Prezența lui ipocritănu stârnește altceva decât milă.

 

Iar atunci când nu stârnește nici milă, stârnește silă. Sila de a fi, profesionalmente vorbind, în aceeași oalăcu el, volens-nolens. Asemenea indivizi umplu de rușine breasla ziariștilor și dau un prost exemplu tuturor novicilor ce aspirăsăfacă parte din rândurile acesteia.

 

Încetul cu încetul, vom scă pa și de el, ca de buba neagră.

 

Ar fi trist, mult prea trist, sănu se întâmple asta.

Zora Vifor

image_pdfVezi ca PDFimage_printPrintează articolul

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.