La 19 noiembrie 1946, au avut loc primele alegeri parlamentare postbelice. Ele au fost precedate de o susținutăcampanie electoralăa Blocului Partidelor Democrate – coaliție în care se afla și partidul comunist, care a necesitat cheltuirea a miliarde de lei din bugetul statului, în timp ce propaganda electoralăa Opoziției a fost limitată, anihilatăși obstrucționatăde autorități. După încetarea numărării voturilor, în condițiile prefigurării unei victorii categorice a Opoziției, la sugestia sovieticilor, guvernanții recurg la forță, alungând din centrele de votare pe reprezentanții Opoziției. Se întocmesc cu totul alte liste cu rezultatele votării, iar buletinele de vot au fost arse în întreaga țară , imediat După numărarea lor. Potrivit comunicatului oficial din 22 noiembrie 1946, rezultatul definitiv al alegerilor a fost următorul: din totalul de 414 mandate, Blocul Partidelor Democrate a obținut 347, Partidul Național Îărănesc 33, Uniunea PopularăMaghiară29, PNL 3, Partidul Îărănesc Democrat 2. Guvernele american și englez au considerat rezultatul alegerilor „Complet fals” și au acuzat guvernul român „de implicare frauduloasăîn alegeri”, în total dezacord cu promisiunile făcute anterior. Cu toate protestele, alegerile au fost validate și la 1 decembrie 1946 s-a deschis, la București, prima Sesiune a primului Parlament postbelic. De o anulare a alegerilor nu putea fi vorba, în condițiile controlului complet executat de Soviete în România.