La aproape două decenii de la ceea ce am convenit sănumim Revoluție, a venit și condamnarea comunismului. Tardiv, jenant și inutil document. Nu vreau săspun că nu trebuia sancționat comunismul. Ci că mi se pare inutil sămai fie blamat acum, când foști comuniști de frunte sau profitori ai vechiului regim, dețin pârghiile economice și politice în România. Condamnarea vine la fel de tardiv ca scuzele japonezilor Față de americani. Și în cazul lor, ca și în al nostru, condamnările și scuzele nu sunt decât pretexte diplomatice pentru certificarea unei situații de fapt, sau pentru cosmetizarea unui trecut. Blamul comunismului trebuia făcut în 1990 sau în 1991. Sau chiar După prima schimbare democratică de putere, din 1996. Acum gestul pare mai mult electoral și cu funcție de lubrifiant pentru o mai ușoarăpenetrare a structurilor UE. Mai potrivitămi s-ar fi părut condamnarea lui Iliescu sau a lui Constantinescu pentru refuzul de a condamna, la vremea lor, comunismul.
Raportul prezentat de președintele Băsescu a fost bine structurat și articulat. În condițiile presiunii timpului, a lipsei tuturor izvoarelor, documentelor și arhivelor, raportul este impresionant. În cei 17 ani de la revoluție, România, prin reprezentanții săi, Președinție, Parlament, Guvern, nu a reușit săproducă nici un raport la timp, închegat, bine articulat, nepartizan. Ar fi trecut nu 10, ci 100 de ani pentru a fi întocmit de că tre parlamentari, existând riscul sănu fie conceput niciodată, săfie îngropat în ceață.
Raportul, în afarăde efecte pe termen lung, a avut și efecte imediate. Partidele de facturăcomunistăși rusofone s-au demascat: PRM, PSD și PC. PRM – prin atitudinea scandaloasădin parlament, PSD și PC – prin luările de poziție Față de raport: că nu reprezintăun document oficial, că trebuie o comisie Parlamentară , că a fost întocmit de oameni de dreapta, că am supărat Rusia, China, Koreea, fel și fel de găselnițe bolșevico-comuniste. Gândindu-văla consecințe, la viitoarele alegeri, văinvit săraționați: vreți comunism, votați cu PRM și PSD, sau vreți democrație și o viațămai bună, atunci, votați cu PD, PNL, PLD. Sunt stupefiat, nu-mi vine săcred că existăîncă români care să-l regrete pe Ceaușescu și „iepoca lui de aur”. Noi o ducem rău, acum, fiindcă ne-am întors la 1947. Paranteza comunistăclădităpe zeci de mii de morți nu ne-a ajutat prea mult. Comunismul a că zut fiindcă era un stat de mari dimensiuni în care totul era planificat: românii fac mezeluri, brânzăși metalurgie, est germanii produse de optică , cehii altceva, rușii altceva și tot așa. Și totul se distribuia în Marele Bloc Comunist. A fost de ajuns săcadăZidul Berlinului și totul a că zut ca un domino. De ce? Fiindcă marile corporații capitaliste unde se muncește serios și adevărat aveau nevoie de încă 2,5 miliarde de consumatori. Și dacă și-au pus în gând asta, au realizat-o.
Capitalismul nu va că dea în veci. De ce? Fiindcă se adapteazătot timpul la Piață. Și în capitalism existăpartide comuniste și democrate, dar ele nu fac altceva decât săredistribuie avuția creatăde companiile capitaliste, altfel decât partidele liberale, conservatoare etc. Mi-a fost cumplit de rușine că fac parte dintr-o țară în care „elita” politicienilor se manifestăca niște primate. A fi incapabil săînțelegi că existăși alte păreri decât ale tale, este o dovadăclarăcă nu poți săte consideri că faci parte din specia homo sapiens.
Acum câteva zile, Gigi-cel-bărbătos a năvălit într-un studio de televiziune și și-a ridicat, în văzul asistenței, picioarele pe masă. A fost un gest vitejesc prin care voia să-și apere onoarea și bărbăția. Galeria becalistădin Ferentari, Rahova și de aiurea a dat pe spate de extaz, iar cota lui Gigi în sondaje a crescut vertiginos cu 0,33%. Marele Tribun Vadim nu putea săaccepte un asemenea afront, așa că a încercat săprofite de ocazia oferităde prezentarea raportului anti-comunist: transmisie directă, cuvântare ținutăde cel care „i-a furat voturile” (Traian Băsescu), lipsa lui Gigi. Așa că a cumpărat fluierici, și-a mobilizat complicii, a mobilizat-o și pe Daniela Buruiană, care era deja mobilizatădinainte, prin intrarea Zăvorancei în partid, și a pus-o de un tărăboi monstru în înaltul for legislativ.
Ați auzit cum zicea? „Bălimbricu Î dracului, îmi spui tu mie ce pot săfac în Parlamentul României?” Sub ochii complici ai lui Văcă roiu – Săniuță, Vadim a făcut tot ce a putut ca să-i crească punctajul în sondaje. Mătem însă că presupusa creștere va fi cu minus. Românilor le place teribil scandalul, dar îi disprețuiesc pe scandalagii. Pentru mine, acțiunea „Circul lui Vadim” a semănat, de departe, cu o nouăîncercare de puci. Sper ca vreun procuror săgândească la fel ca mine. Nu de altceva, dar siguranța naționalătrebuie apăratăîn orice condiții. Milioane de români au văzut în direct că în România nu a murit comunismul. Au văzut pe „aleșii” lor din Parlament, comportându-se sub orice critică . Au văzut cum ciudatul șef al PRM l-a mânjit cu noroi pe Regele Mihai, cum a fluierat și a batjocorit eroii și victimele revoluției. Au văzut cum președintele Senatului, Văcă roiu (PSD) nu a făcut nimic pentru a împiedica spectacolul detestabil. Au văzut cum parlamentarii PSD se distrau de noroiul împroșcat de Vadim și PRM. Au văzut adevărata Față a Parlamentului României, a celor „aleși” de un popor manipulat și îndobitocit de 45+17 ani. 18 decembrie 2006 – a fost ziua când comuniștii au ieșit la lumină. A fost o nouămineriadăa lui Vadim.
Am urmărit discursul președintelui Băsescu și l-am găsit remarcabil, fărăcusur. Sper săfie tradus și publicat în cât mai multe jurnale străine ca lumea săcunoască și latura pozitivăa României. Dacă cineva mi-ar fi spus că va fi un circ nemaipomenit în Parlament, aș fi zis că delirează. Dar delirul a fost real și aparține unui saltimbac politic. Degeaba se laudăVadim cu doctoratul în istorie sau că e doctorand și în teologie. După comportamentul absolut execrabil din Parlament se poate concluziona că aceste titluri nu spun absolut nimic. Sau spun că sunt ficțiuni, gratuități, falsuri intelectuale. Vadim ar trebui suspendat definitiv din Senat: este absolut nepermis asemenea limbaj și comportament. Săse ducă în Cuba sau în Coreea de Nord și săpromoveze acolo tâmpeniile despre idolii săi, ceaușeștii. Sămăfi picurat cu lumânarea și n-aș fi crezut că o sămai am ocazia săvăd odatăfața schimonosităa comunismului în toatăsplendoarea ei. că Vadim a luat-o razna, nu-i nici o mirare. Mirarea mare a fost atunci când la balconul Parlamentului am văzut tineri care abia se născuserăpe vremea Revoluției, iar acum urlau sărind în apărarea trecutului și al reprezentanților lui. Cei care au trăit în vremurile trecute au simțit, cu siguranță, fiori reci pe șira spinării.
Romeo Popescu