Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!

Lehamitea nimicului

Mi s-a luat de politică , corupți, incompetenți, guvern, Emilian Frâncu, Dumitru Bușe, PNL, PD și Gigi Becali. Mi se par teme deja banale pentru un editorial. M-am săturat sărepet la nesfârșit că scena politică vâlceană este „populată” de indivizi insignifianți, submediocri, care ar fi mai potriviți ca primari de comună, decât ca și capi ai județului. Am obosit întrebându-măce anume i-a făcut atât de glaciali și cum a reușit unul ca Ion Nicolae săajungăîn viața politică . Mi s-a scârbit de fariseii ăștia care au mintea orbităde putere și care, sunt goi în interior, ca o casăîn ruină. Nu mai vreau săvăd oameni care au devenit tributarii banului, șantajului, neghiobismului și superficialității. Mi-ar plăcea sănu mai văd pe străzi copii care aruncă pisicile în fața mașinii din plăcerea de a le auzi craniul zdrobit de roți și nici săaud adolescenți care spun că preferăsăajungăla închisoare, pentru că nu mai au locuință. Mi-ar plăcea sănu mai văd femei mutilate în bătaie de soții lor, prunci aruncați la coșul de gunoi sau bătrâni care se aruncă în fața trenului din cauza sărăciei. Cu toții am vrea asta.

Putem, însă , săvisăm cu ochii deschiși la o altfel de Românie, care săne ofere tuturor șansele săcreștem frumos având principii solide, în respectul Față de lege, de conaționali și sine. Trebuie pentru toate acestea, un cadru social, politic și economic adecvat. Mai e mult până atunci. Între timp, suntem nevoiți săne zbatem într-o țară , bolnavămoral, batjocorităde conducă torii ei, târâtăîn fel de fel de crize și războaie politice, care i-au distrus credibilitatea pe plan internațional. până când vom trăi săpalpăm starea de bine din România, vom repeta, la infinit, „m-am săturat”.

M-am săturat de vorbe goale, de Fluieră-Vânt, de poezioare nemaiauzite recitate pe scena de plastic a politicii românești. M-am săturat de prostie, incompetență, superficialitate, complexitate, m-am săturat de potentații care și-au făcut case-n văzduh departe de muritorii de rând, m-am săturat de filfizoni, costume Armani și tunsori bob. Vreau normalitate și, cel mai adesea, simplitate. Nu-i așa că vrem săexprimăm că muntele e înalt și că cerul e limpede ca o lacrimă, fără sărecurgem la nuanțe de tot felul care nu fac altceva decât sădenatureze ceea ce este în noi cu adevărat? Ne dorim săne bucurăm de puritatea și sublimul lumesc fără a ne gândi că le-am putea „achiziționa” la vreo licitație și ne dorim săplângem mai des de bucurie decât de durere. Ne-am săturat cu toții săfim nefericiți într-o Românie tristăși gri și blestemată, ne-am săturat de codurile galbene, portocalii, roșii și verzi, de spitale infecte, de maltratare psihică și fizică și de manele și mitocă nie. Și eu, la fel ca și voi, dragi prieteni, sunt scârbităde politicienii cu ghiuluri și dinți de aur care ne violenteazăauzul cu fel de fel de obtuzități, de lupta Continuă de schimbare a mentalităților putrezite de parlamentari rânjiți și ineficienți, de figuri abjecte care ne dau coșmaruri în nopțile noastre cele mai întunecate și reci, de copiii care plâng că părinții lor nu-și pot permite săle cumpere o ciocolatăși de puștoaicele cu aere de vedete.

Mi-e lehamite de scârba cu care te privesc bogații când le spui că locuiești la bloc și cu mila pe care ți-o aratăvânzătoarele din magazine, atunci când cumperi doar trei ouăși un măr.

Mi s-a luat de analfabeții cu Față de guru, de identitate, alterare, globalizare. M-am săturat de ce este întotdeauna acceptabil, deștepți, diplomați, prea puțin alambicați. M-am săturat sămi se tot ia de ceva sau cineva, dar n-am cum altfel. M-am saturat să mătot refugiez în ceva, imagini, sunete, cuvinte, mișcare. Aștept, cum am zis, simplitatea unei clipe și a unei priviri care săspunătotul. M-am săturat de priviri critice, de priviri goale, de priviri viclene. M-am săturat de moși pesediști, de tineri îmbâcsiți, de studenți încă pățânați. M-am săturat de clovni bătrâni și bărzăuni gata costumați pentru viitorul bal orășenesc cu că știle bine înfipte în urechile răuvoitoare. M-am săturat de nepăsare, de linii, liniuțe și imagini inexpresive. M-am săturat de zâne urâte la suflet, fandosite, care zboarăcu aripi de molii bătrâne peste învelișurile purpurii ale inimilor-celor-mulți. M-am săturat de pahare sparte și de coniacul scurs pe canapeaua sentimentelor de fildeș. M-am săturat de vrăjitorii și prefăcă torii camuflate în cea mai distinsăși vioaie socializare. M-am săturat să mătot satur….