Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!

Justitii paralele

 

Imediat După ce comisarul pentru extindere, Olli Rehn, a anunțat în Parlamentul European că România va intra în UE la data de 1 ianuarie 2007, mi-am adus aminte de un episod penibil al existenței mele ce m-a marcat destul de serios. Aflându-mă înaintea examenului de treaptă, mă pregăteam la orice altă materie, dar la chimie nu. Inevitabilul s-a produs și profesorul meu m-a scos la tablă. Neștiind lecția, tăceam asemenea icoanelor din biserici și dască lul m-a lăsat intenționat în această tăcere mai bine de un sfert de ceas. Notele din catalog îmi puneau eticheta de nepromovat sau corigent. Presat de faptul că ora se apropia de sfârșit, iar anul școlar se termină odată cu minutele ce se scurgeau inexplicabil de greu și fiindu-i milă de mine, domnul profesor mi-a cerut caietul de notițe și mi-a spus să scriu pe tablă formulele apei, acidului sulfuric și acidului clorhidric. Am primit nota patru pentru lecție și nota 10 la caiet, ținându-se cont și de comportamentul meu în sala de clasă de-a lungul trimestrului. Nota șapte rezultată, adunată cu cei doi de patru pe care îi mai aveam, m-a ajutat să obțin cinciul necesar traversării clasei a VIII-a. Rușinos, dar sănătos. Așa și cu țărișoara noastră cea plină de minunații. Trebuia să pice la capitolul justiție, dar a trecut. Comisarii UE au ținut și ei cont de mascaradele ce au bifat câteva capitole printre care și lupta împotriva corupției. Anchetările celor ce au ocupat funcții importante în sistemul denumit forțat statul român, în frunte cu Adrian Năstase, arestările răsunătoare ale celor ce au jefuit economia românească , arestările celor ce pretindeau mită și dosariada cacealma au contribuit, cu toate că rezultatele au întârziat să apară, la imensa bunăvoința a comisarilor UE ce ne-au dat certificatul de bună purtare cu o mână, iar cu cealaltă ne-au rupt urechile. Partea bună a situației constă în oferirea posibilității factorilor de decizie din UE de a invoca drept motivație spoiala de progrese antiseptice aplicate puroiului pe care îl vedem și îl mirosim cu toții zi de zi. Vorba aceea, frecție la un picior de lemn. Totuși, pentru a nu ne împăuna prea tare cu aceasta realizare istorică , Olli Rehn a atras atenția asupra reformei din domeniul Justiției și al combaterii corupției.

         Cu mintea mea stricată ce refuză într-o încă pățânare exasperantă se adapteze la realitățile înfiorătoare din România, am trecut în revista cazurile de combatere a corupției ajunse în justiție. M-am oprit inevitabil asupra cazului primarului Mircia Gutău și, cunoscând până la cel mai mic detaliu subiectul acestei anchete, am presupus că hotărârea de a-l judeca în stare de arest face parte, alături de alte cazuri, din simulacrul de luptă împotriva corupției, ordonat pentru a lua ochii contestatarilor noștri din UE. De ce am ajuns la o astfel de concluzie? Pentru că Ovidiu Tender a fost eliberat, iar vameșii de la Otopeni, cu tot flagrantul pus la cale de procurori și cu tot spectacolul descinderii mascaților care au lăsat aeroportul fără lucrători, vor fi judecați în stare de libertate. Nu poate să îmi explice nimeni de ce Mircia Gutău prezintă pericol social, în timp ce posibilii infractori pomeniți mai sus sunt apți pentru a se plimba liberi pe stradă. Îmi este clar ca lumina zilei că în România există mai multe justiții ce funcționează în paralel și în relație directă cu interesele unora. În cele din urmă, dintr-o resemnare impusă de scârbă și de dispreț, aș accepta și lucrul acesta cu singura și umila dorință de a ni se indica tuturor în modul cel mai explicit unde se aplică un fel de justiție și în care parte se aplică celălalt fel. Dacă trei instanțe de judecata dispun eliberarea și alte trei dispun rămânerea în stare de arest, înseamnă că undeva există o problemă extraordinară ce poate decide soarta unor oameni cu ajutorul unor balanțe ruginite sau măsluite. Oricare dintre noi, indiferent de poziția socială pe care o avem, putem fi victimele justițiilor paralele.

Bogdan Popescu